Video INTERVIU Florin Talpeş, Bitdefender: România este codaşă la folosirea digitalului în guvernare | VIDEO

Cum priveşte un antreprenor o iniţiativă politică între state, despre reducerea decalajelor în materie de tehnologie şi digital dintre Est şi Vest, precum şi economia digitală sunt temele interviului acordat Monitorului Apărarii şi Securităţii şi agenţiei Mediafax de antreprenorul Florin Talpeş.

886 afișări

Talpeş este creatorul Bitdefender, soluţie de securitate cu peste 500 de milioane de clienţi în întreaga lume şi a participat, la forumul de afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, la o discuţie despre interconectarea digitală a ţărilor membre ale iniţiativei.

Reporter: Bună dimineaţa, ne aflăm la summitul Iniţiativei celor Trei Mări, unde interconectarea digitală este una din temele majore ale iniţiativei. Din punctul de vedere al unui antreprenor ce înseamnă asta? Există business pentru dumneavoastră?

Florin Talpeş: În primul rând înseamnă un grup de ţări care pot să aibă un set de interese comune mult mai consistent decât un grup mai larg de ţări. Acele ţări pot să lucreze împreună pentru a crea piaţă, pentru a proteja piaţa, şi aşa mai departe. Din punctul nostru de vedere, al securităţii digitale, problema cea mai mare este că o bună parte din aceste ţări sunt un fel de frontieră a Uniunii Europene şi ele sunt ţinta unor atacuri targetate masive. Este vorba de infrastructurile lor, care pot să fie în întreprinderi mari, este vorba de infrastructuri critice, şi aşa mai departe. Deci, din punctul nostru de vedere, de exemplu, în toate ţările astea, în majoritatea lor am văzut că lipseşte un set de standarde care să fie impuse cumva celor care gestionează infrastructurile lor critice sau întreprinderilor pentru protejarea infrastructurii digitale. Americanii au ceea ce se cheamă „common criteria” sau criteriile comune care sunt impuse tutror celor care vor să facă ceva în zona respectivă. Evident că impunerea anumitor standarde, acum fiind un fel de Vest sălbatec în ceea ce priveşte securitatea, impune unor state a crea o piaţă mai propice companiilor care fac parte din uniunea ţărilor, ori că vorbim de Uniunea Europeană, ori că vorbim de NATO.

Rep: Iniţiativa şi-a propus să reducă decalajele dintre Vest şi Est, un anume decalaj există şi în domeniul tehnologic. Cum credeţi că se poate depăşi situaţia?

FT: Unul din decalajele mari pe care le vedem, de exemplu, este tehnologia folosită pentru guvernare. România este una din ţările codaşe la inovarea folosirii digitalului în guvernarea locală sau în guvernarea centrală. Evident că un mai mare focus, implicarea industriei care este o industrie care a devenit un fel de fanion, de drapel al României în ultima vreme, industria de tehnologie, implicarea ei şi în gândirea modului în care poate fi digializată guvernarea locală sau centrală, cred că asta poate să fie un stimul major pentru creşterea industriei de profil. Şi lucrul ăsta poate fi făcut în toate ţările din regiune. Deci toate ţările din regiune pot să ofere piaţa locală ca un fel de teren de test, de inovare, de însămânţare a unor soluţii care apoi să meargă global. Fiindcă specificul industriei de tehnologie este că inovarea ar trebui să fie globală, deci dacă inovezi şi se dovedeşte că e bine într-un loc poţi să găseşti multe alte locuri în lumea asta unde să vinzi acea soluţie.

Rep: Dar credeţi că este posibil ca digitalizarea în România, unde avem o situaţie destul de ciudată în sensul că nici măcar reţelele ministerelor nu comunică între ele, şi noi vorbim de economie digitală şi de globalizare....

FT: România are o situaţie paradoxală. Din punct de vedere tehnologic, dacă ne uităm la doar la infrastructura de comunicaţii, cum zicem noi, autostrăzile digitale, sunt mult mai dezvoltate decât autostrăzile fizice. România are o infrastructură care este destul de competitivă, industria de tehnologie s-a afirmat ca una din industriile cu foarte mare potenţia din întreaga Europă, industria românească de tehnologie a început să se poziţioneze, dar atunci când vorbim de aplicaţii în zona administraţiei suntem aproape de zero. Dacă ne uităm la modul în care creşte industria vedem că este o industrie care creşte pe export. Creşte semnificativ, cu un ritm mare, pe export, asta înseamnă că industria românească ţinteşte alte ţări, în schimb când vorbim de creşterea pieţei locale, vorbim de o creştere aproape de zero sau chiar negativă, ceea ce înseamnă că există un foarte mare potenţial, avem know-how, avem resurse cu care să facem, dar lipseşte voinţa politică pentru a face lucrul ăsta, pentru că şi acolo unde aţi vorbit de integrare, de intercomunicare, noi trebuie să ieşim din zona în care vorbim de propriile moşii, moşia mea este Ministerul de Interne, moşia mea este cadastrul, moşia mea este fiscul, toate astea trebuie integrate, dar este o decizie politică.

Rep: Apropo de ce spuneaţi mai devreme, economia digitală a ajuns să cântărească destul de greu în Produsul Intern Brut al României, avem undeva la 4%,

FT:..chiar se îndreaptă spre 5%...

Rep: Iată. Şi sunt cîteva zeci de mii de softişti care...

FT: ..anul acesta vor fi peste 100.000...

Rep: Dar în continuare există un deficit, pe piaţă, de oameni. Ce măsuri ar trebui să ia autorităţile şi sistemul de învăţământ ca să rezolve situaţia?

FT: Noi încercăm, ca industrie, să lucrăm mult cu autorităţile, cu Ministerul Educaţiei, pentru a ajuta la rezolvarea problemei şi un punct-cheie aici a fost introducerea informaticii în clasele 5 – 6, numai că atunci când am oferit sprijinul industriei pentru a ajuta la formarea de profesori, formarea de cursuri pentru profesori, de a face ceea ce numit coaching pentru profesori, am fost puţin daţi la o parte. Ori, constatăm acuma că e nevoie foarte mare, este o criză de profesori care să predea informatica în gimnaziu, nu ştiu cum şi de unde să înveţe, industria poate sp ajute foarte mult cu condiţia ca sistemul de educaţie să vrea.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici