Iohannis spune că lipsa unei educaţii de calitate devine o ameninţare pentru dezvoltarea pe termen lung

"Cele patru domenii acoperite în aceste documente, respectiv cariera didactică, managementul şcolar, echitatea şi educaţia timpurie, sunt cruciale pentru transformarea în bine a învăţământului din România. Rezultatele PISA, publicate în urmă cu mai puţin de două luni, reprezintă unul dintre argumentele de netăgăduit pentru urgenţa soluţiilor rapide şi temeinice. Lipsa unei educaţii de calitate, care să fie accesibilă pentru toţi copiii din ţara noastră, devine o ameninţare pentru dezvoltarea României pe termen lung", a afirmat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Acesta a atras atenţia asupra pericolului ca societatea să nu mai existe în forma actuală dacă nu se va dezvolta sustenabil.

"Pentru a le asigura cetăţenilor noştri nivelul de trai pe care şi-l doresc, drumul pe care trebuie să ne angajăm în următoarele decenii este cel al unei economii bazate pe cunoaştere. În aceste condiţii, nu putem, în epoca inteligenţei artificiale, să avem o problemă endemică de analfabetism funcţional în rândul populaţiei noastre. Şi nici nu putem, în contextul unei îmbătrâniri şi aşa pronunţate a populaţiei, să lăsăm sute de mii de tineri nepregătiţi pentru rigorile unei economii globalizate şi aflate în schimbare continuă, dar şi ale unei societăţi care, dacă nu se va dezvolta sustenabil, va înceta pur şi simplu să mai existe în forma actuală", a spus preşedintele.

De asemenea, şeful statului a precizat că este esenţială o reducere a inechităţii încă din primii ani petrecuţi de copii în grădiniţele şi şcolile din România.

"În acelaşi timp, trebuie să acceptăm că nu avem la dispoziţie resurse financiare nelimitate. Nu putem rezolva toate problemele din educaţie peste noapte, indiferent cât de mult ne-am dori acest lucru. Eforturile noastre de a îmbunătăţi calitatea educaţiei vor trebui să fie orientate cu precădere spre sectoarele care au fost neglijate în trecut sau care au potenţialul de a genera beneficii indirecte şi în alte zone din educaţie", a mai spus Iohannis.

Preşedintele a făcut referire la educaţia profesională, "ajunsă în urmă cu doar un deceniu în pragul desfiinţării complete".

"În prezent, ca urmare a modernizării economiei româneşti şi a importanţei crescute a muncii calificate, învăţământul profesional, şi mai ales cel dual, reprezintă o importantă şansă pentru mii de tineri români. Eforturile de a dezvolta un management şcolar de calitate şi de a forma cadre didactice cât mai bine pregătite trebuie să ţină cont şi de nevoile specifice acestei forme de educaţie, adesea tratată ca o rudă săracă a filierei teoretice. O altă hibă a învăţământului românesc este lipsa sectorului educaţional dedicat meseriilor cu nivel înalt de calificare. Educaţia profesională este încă la noi asociată cu terminarea studiilor după 11 clase", a afirmat Klaus Iohannis.

Preşedintele a explicat că deşi există posibilitatea legală pentru a avea programe în regim dual pentru nivelurile 4 şi 5 de calificare, "ea nu a fost niciodată transformată în realitate, în ciuda nevoii evidente din economie".

"Diversitatea economiei moderne necesită din ce în ce mai mult extinderea acestei alternative educaţionale, pentru a permite formarea de specialişti şi tehnicieni înalt calificaţi. Învăţământul profesional de nivel terţiar în regim dual este absolut necesar şi nu poate fi suplinit de educaţia teoretică din programele universitare actuale", a mai spus Iohannis.

Klaus Iohannis a declarat că, pentru părinţii din România, reîntoarcerea la muncă presupune dificultăţi suplimentare în a găsi un loc într-o creşă.

"În aproape întreaga Uniune Europeană sunt create condiţii pentru ca părinţii să poată reveni la parcursul lor profesional, pe când în România reîntoarcerea la muncă presupune adesea dificultăţi suplimentare în a găsi un loc într-o creşă. De aici derivă o serie de alte probleme sociale care au impact major în viaţa familiilor din ţara noastră. Tot în categoria chestiunilor pe care nu le mai putem amâna este introducerea unei specializări distincte privind pregătirea cadrelor didactice, în condiţiile în care România se află printre puţinele ţări cărora le lipseşte o astfel de ramură în sistemul de educaţie", a spus preşedintele.

Potrivit acestuia, "câteva ore de metodică şi pedagogie şi un nivel redus de practică oferit studenţilor nu pot substitui o educaţie direcţionată strict către formarea profesorilor".

"Profesia didactică nu este şi nu trebuie să fie o alternativă secundară pentru absolvenţii de facultate, ci o alegere principală", a declarat Iohannis.