Membrii "Academiei Infractorilor" se antrenau la Marea Neagră sau la Strasbourg – surse

Membrii "Academiei infractorilor", gruparea de crimă organizată din Piatra Neamţ, destructurată, joi, de DIICOT, care funcţiona după reguli militare şi care a comis numeroase jafuri pe teritoriul unor state europene, îşi antrena membrii la Marea Neagră şi în oraşe din străinătate, precum Strasbourg, potrivit unor surse.

1076 afişări

Imaginea articolului Membrii "Academiei Infractorilor" se antrenau la Marea Neagră sau la Strasbourg – surse

Membrii "Academiei Infractorilor" se antrenau la Marea Neagră sau la Strassbourg (Imagine: captura video)

"Academia infractorilor români", condusă de Adrian Marin Botez, zis "Ţâţă", a antrenat persoane care au aderat la această grupare la Marea Neagră sau în oraşe din srăinătate precum Strasbourg, potrivit documentelor anchetatorilor DIICOT.

Conform sursei citate, "noii membri erau instruiţi conform regulamentului grupării cum trebuie să se comporte şi ce să declare pe parcursul unei anchete penale ori în timpul interogatoriilor, în cazul celor prinşi de poliţie după comiterea jafurilor, să nu folosească mijloace de comunicare (telefoane, internet) în casele de antrenament şi nici atunci când comit faptele pentru a nu putea fi localizaţi ori interceptaţi, să îşi dea date de identificare false şi să declare că sunt cetăţeni din Republica Moldova pentru a îngreuna stabilirea identităţii de către autorităţile judiciare, să nu dea declaraţii în caz de depistare, să poarte două rânduri de haine la fapte şi să îşi modifice semnalmentele pentru a nu putea fi depistaţi după comiterea jafurilor".

"În funcţie de aptitudinile fiecărui membru, acestuia i se atribuia un rol în cadrul echipei/brigăzii ce urma să comită jaful. Antrenamentul presupunea activităţi practice spre exemplu într-un interval scurt de timp noii membri trebuiau să adune/culeagă de pe jos mai multe obiecte, antrenament menit să dezvolte abilităţile membrilor 'culegători' (cei anume stabiliţi să adune din vitrinele sparte bijuteriile/ceasurile în timpul jafurilor) de a sustrage bunurile în timpul jafului", mai notează anchetatorii în actele de urmărire.

Anchetatorii detaliază modalitate în care executanţii "Academia infractorilor români" erau plasaţi în oraşele în care urmau să fie părtaşi la jafuri.

"După pregătirea de rigoare, membrii executanţi primesc mici sume de bani cu care efectuează deplasarea în ţara stabilită, stabilindu-se că deplasarea se realiza în mai multe moduri, cu autoturismele grupării, cu diverse curse de persoane, cu avionul, în grupuri mici sau separaţi, ulterior grupul reunindu-se într-un anume loc prestabilit.

De cele mai multe ori, membrii executanţi se îndreptau către periferia oraşelor de destinaţie, în locuri cu vegetaţie abundentă, păduri, parcuri, zone industriale, campând în corturi cumpărate din oraşele respective ori dormind sub cerul liber, organizându-şi aşa numitul "stup", fără a utiliza telefoane sau alte aparaturi electronice, doar şeful grupului având un telefon mobil cât mai puţin sofisticat, cu care ţinea legătura cu liderul din România, pentru a-i comunica întreaga operaţiune şi a primi acceptul acestuia cu privire la modul de comitere a faptei, potrivit actelor procurorilor DIICOT.

Procurorii DIICOT au reţinut, în urma audierilor, 14 persoane, în dosarul cunoscut sub numele de "Academia infractorilor români", ei dispunând ca alţi trei membri ai grupării să fie cercetaţi sub control judiciar.

Potrivit unor surse din cadrul structurii, s-a pus în mişcare acţiunea penală şi faţă de liderul grupării, interlopul Adrian Botez, zis "Ţâţă", el fiind încarcerat în prezent, ca urmare a faptului că a fost condamnat la zece ani de închisoare.

Cele 14 persoane reţinute şi liderul grupării, urmează să fie prezentaţi instanţei su propunere de arestare preventivă, la Tribunalul Bucureşti.

Ancheta DIICOT în dosarul hoţilor din magazine de lux a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale instituţiei, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Urmărirea penală în acest caz a însemnat implicarea a aproximativ 200 de anchetatori de la SRI, Direcţia Operaţiuni Speciale (DOS), Investigaţii Criminale, Jandarmerie şi DIICOT, care au lucrat în colaborare cu alţi oameni ai legii din străinătate, potrivit surselor citate.

Anchetatorii au făcut, joi, 54 de percheziţii în acest dosar. Până la acest moment, oamenii legii au găsit bijuterii şi ceasuri scumpe şi au pus sechestre pe bunuri mobile, imobile, dar şi pe autoturisme de lux. Între acestea, în custodia autorităţilor din Neamţ, a ajuns şi o maşină Rolls Royce de culoare mov.

Potrivit surselor citate, vehiculele sechestrate urmează să fie aduse în Capitală.

Sursele judiciare arată că gruparea acţiona în baza unui cod impus de interlopul Adrian Marin Botez, zis "Ţâţă".

Înainte de a fi acceptaţi în bandă, oamenii lui Botez trebuiau să semneze un regulament, care conţinea obligaţii şi sancţiuni, şi să completeze un formular în care menţionau date legate de familie şi situaţia medicală. La acest dosar era ataşată şi o fotografie şi fire de păr, pentru ca, în caz de nevoie, să fie indentificaţi după ADN. Aceste măsuri sunt impuse, de altfel, şi cadrelor militare.

Procurorii au ajuns la concluzia că membrii grupării închiriau, de regulă, case care aveau curte, dar aceasta nu erau folosite niciodată. Toate imobilele în care se făceau antrenamente aveau geamuri izolate cu folie neagră, iar hoţii erau aduşi la aceste locaţii cu pungi de culoare închisă pe cap, au mai menţionat sursele citate.

Toate activităţile grupării se desfăşurau în interiorul casei, unde erau amenajate săli de antrenament ce conţineau aprate de forţă. Alimentaţia şi obiectele necesare întreţinerii persoanelor care aderau la această grupare infracţională erau asigurate de iubitele şi concubinele liderului grupării, mai spun sursele citate.

Potrivit oamenilor legii, spargerile se făceau după un program stabilit în detaliu. Astfel, doi membri ai bandei, îmbrăcaţi cu haine scumpe, uneori chiar şi în costume Armani, intrau în magazinul care urma să fie spart. Ei imobilizau paznicul sau paznicii magazinului, iar mai apoi, intrau alţi membri ai grupării care, folosindu-se de ciocane, baroase sau topoare spărgeau toate vitrinele. Ulterior, în incinta magazinului intrau alte persoane care aveau ghiozdane poziţionate în faţă, în care puneau toate bijuteriile luate din vitrine.

Sursele citate explică faptul că taberele grupării se regăseau la periferiile oraşelor în care urmau să dea spargerile. După ce furau din magazine, fiecare membru al clanului pleca într-o direcţie diferită faţă de ceilalţi hoţi.

Anterior spargerilor, infractorii săpau gropi, în care ascundeau, ulterior, bunurile furate. Mai apoi, venea un alt membru care lua "prada" şi astupa groapa.

Procurorii DIICOT au făcut, joi, 54 de percheziţii, la o reţea de hoţi, coordonată de interlopul Adrian Marin Botez, persoanele vizate fiind suspectate că, în ultimii doi ani, au furat bijuterii şi ceasuri în valoare totală de aproximativ zece milioane de euro, din magazine de lux din Europa.

În urma acţiunii, au fost duse la audieri 22 de persoane, suspectate de tâlhărie şi furt.

Hoţii au acţionat, în ultimii doi ani, în ţări precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croaţia sau Slovenia, ei furând, din magazine de lux, bijuterii şi ceasuri, în valoare totală de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.

Gruparea era organizată după reguli militare şi, mai mult decât atât, liderul acestei reţele a înfiinţat "Academia infractorilor români", potrivit sursei citate.

Liderul acestei reţele organizate era interlopul Adrian Marin Botez, prins în 16 ianuarie, după ce a fost căutat mai mult de şase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, deşi fusese condamnat la zece ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu.

Adrian Marin Botez a fost lăsat să plece de subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei, deşi primiseră o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare.

Cei trei subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei care l-au lăsat liber pe Adrian Botez, după ce acesta a fost condamnat definitiv pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu, sunt cercetaţi de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 4, pentru neglijenţă în serviciu.

Cercetările au fost deschise după ce, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la arestul Poliţiei Capitalei a venit o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Angajaţii de la arest ar fi interpretat în mod greşit documentul trimis de instanţă şi ar fi crezut că Botez trebuie de fapt pus în libertate, astfel că acesta a fost eliberat în acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci în urmărire, poliţiştii reuşind să îl prindă după mai bine de şase luni.

Eliberarea din greşeală a lui Adrian Botez a determinat luarea unor măsuri speciale de protecţie pentru şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Felix Bănilă, şi pentru familia acestuia. Protecţia pentru Felix Bănilă a fost luată la solicitarea acestuia, după ce prim-procurorul a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de ameninţare din partea interlopului băcăuan, expediată din arestul Poliţiei Capitalei cu o noapte înainte ca acesta să fie eliberat din greşeală. Şeful Parchetului Bacău este cel care a desfăşurat ancheta în dosarul în care Adrian Botez, zis "Ţâţă", a fost condamnat pentru tentativă de omor.

În urma verificărilor interne făcute de Poliţia Română, Mihai Pruteanu, care se afla atunci la conducerea Poliţiei Capitalei, a fost sancţionat cvu avertisment. Ulterior, Pruteanu a fost eliberat din funcţie, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

Adrian Marin Botez, zis "Ţâţă", şi alţi şapte bărbaţi care, în 2011, au vrut să-l omoare pe Dumitru "Puiu" Mironescu au fost condamnaţi definitiv, în 30 iunie 2014, la pedepse cu executare cuprinse între nouă şi doisprezece ani de închisoare, în dosarul cunoscut ca "Bariera".

Ceilalţi şapte condamnaţi - Claudiu Laurenţiu Păvalucă, Cătălin Bogdan Rusu, Constantin Manea, Vlăduţ Romeo Zîmbrean Sbranca, Vasile Stoleru, Valentin Dorin Păvălucă şi Constantin Cătălin Crăciun - erau toţi în arest la data condamnării definitive.

Adrian Marin Botez, dat în urmărire naţională din mai 2011, fusese prins în apropierea instanţei supreme, în luna mai 2014, chiar în ziua când se judeca dosarul său de tentativă de omor, ulterior fiind dus în arestul Poliţiei Capitalei.

Dumitru Puiu Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, în 14 februarie 2011, în zona trecerii la nivel cu calea ferată de la Lilieci, din municipiul Bacău, agresiune comisă de mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez.

Adrian Botez îl considera pe Dumitru Mironescu implicat în asasinarea lui Gheorghiţă Mararu, care a fost împuşcat de Cristian Chilat, zis "Falău", în noiembrie 2010, în răfuiala de la Cafe Latino, din municipiul Bacău. În aprilie 2012, Falău a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare pentru omor calificat, tentativă la omor calificat şi nerespectarea regimului armelor.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
ACADEMIA INFRACTORILOR ,
ANTRENAMENT ,
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.