Modificările la Codurile penale intră în Comisia specială pentru legile Justiţiei, condusă de Florin Iordache

Comisia parlamentară privind legile Justiţiei, condusă de fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, începe joi, de la ora 11.00, dezbaterile pentru modificarea Codului penal, Codului de procedură penală şi a Codului de procedură civilă.

526 afişări
Imaginea articolului Modificările la Codurile penale intră în Comisia specială pentru legile Justiţiei, condusă de Florin Iordache

Modificările la Codurile penale intră în Comisia specială pentru legile Justiţiei, condusă de Florin Iordache

Proiectele legislative pentru modificarea legislaţiei penale, care vor intra în dezbatere, au fost publicate, miercuri, pe site-ul Camerei Deputaţilor. După ce a modificate legile privind organizarea judiciară, organizarea CSM şi statutul magistraţilor, Comisia urmează să aducă modificări codurilor penale şi să implementeze în legislaţia românească Directiva Europeană privind prezumţia de nevinovăţie.

Proiectul de modificare a Codurilor Penale va fi depus la Parlament, iar una dintre prevederi este aceea că nu va fi prag pentru abuzul în serviciu, iniţiativă susţinută şi de parlamentari ALDE, au declarat miercuri surse politice pentru MEDIAFAX.

Una din propunerile din proiectele de modificare a codurilor penale din Parlament vizează abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu deoarece, potrivit documentului, este dificilă diferenţierea între abatere disciplinară şi faptă penală. De asemenea, în iniţiativa legislativă se mai arată că principiul potrivit căruia nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii trebui utilizat numai în materia răspunderii civile ori disciplinare, deoarece necunoaşterea legii civile nu poate angaja răspunderea penală.

Propunerea de modificare a codurilor penale prevede o schimbare în privinţa noţiunii de grup infracţional organizat şi anume că acesta nu poate fi definit ca un grup format ocazional pentru comiterea unei infracţiuni ce nu are continuitate sau o structură determinată. Una dintre prevederile cuprinse în proiectul de modificare a codurilor penale depus în Parlament vizează modalitatea de audiere a unei persoane, care nu trebuie să depăşească mai mult de şase ore din 24. O altă modificare arată că înregistrările convorbirilor nu mai pot fi folosite ca probe.

Tot în proiect se mai arată că alineatul 3 al articolului 139 din Codul de Procedură Civilă, ce vizează supravegherea tehnică, se abrogă. Concret, alineatul abrogat arată că „înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege”.

Una dintre modificările ce ar urma să fie aduse codurilor penale, de către comisia condusă de Florin Iordache, prevede că dacă acţiunea de traficare nu a fost consumată, simpla ”laudă”, care conduce la dobândirea unor foloase necuvenite, este infracţiune, dar e înşelăciune, nu trafic de influenţă. Potrivit proiectului, această modalitate de incriminare are ca scop să evite dubla incriminare, deoarece în actuala reglementare simpla afirmaţie că o persoană are influenţă asupra unui funcţionar, deşi această afirmaţie este nereală, întruneşte atât elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, dar şi pe cele ale infracţiunii de trafic de influenţă.

O altă modificare ce ar urma să fie adusă codurilor penale, de către comisia condusă de Florin Iordache, prevede că denunţătorul poate beneficia de "imunitate", adică scutirea sau reducerea pedepsei, doar în cazul în care face denunţul în şase luni de la comiterea faptei.

Totodată, se vorbeşte despre existenţa unui "stoc" de dosare, ce "reprezintă ameninţări şi forme de şantajare pentru anumite persoane, cele mai multe dintre aceste dosare fiind extrem de sumare, neavând probe din care să rezulte săvârşirea unor fapte penale, dar în care procurorii refuză să dea soluţii de clasare de teama de a nu fi acuzaţi de favorizarea făptuitorului".

Modificarea legislativă face referire la denunţătorul de serviciu, şi anume, acea persoană care face denunţuri în mai multe cauze penale.

"De asemenea, prin aceste modificări se intenţionează reducerea elanului denunţătorilor ”de serviciu”, în scopuri ilicite şi prevenirea unor cercetări abuzive, pe baza unui probatoriu precar.

O altă prevedere cuprinsă în proiectul de modificare a codurilor penale depus în Parlament se referă la interdicţia comunicării publice de informaţii, în cursul anchetei sau în camera preliminară, provenind de la autorităţi, persoane fizice sau juridice, despre persoanele sau faptele vizate. De asemenea, potrivit proiectului, comunicările publice "nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate de săvârşirea unei infracţiuni".

Potrivit proiectului de modificare a codurilor penale depus în Parlament, substituirea avocatului ales poate fi realizată doar cu acordul inculpatului, iar în lipsa acordului acestuia anchetatorii nu pot desemna un avocat din oficiu. Totodată, conform documentului, persoana cercetată are dreptul de "a fi încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces- verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului",

Proiectul prevede că "suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia", iar "în cazul în care martorii sau subiecţii procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului statut de persoană ameninţată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală cât şi de judecată".

Documentul propune ca organele de urmărire penală şi instanţele de judecată să fie obligate "să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepţia luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 6 ore şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică".

Una dintre prevederile cuprinse în propunerile de modificare a codurilor penale prevede că, în cazul în care unul dintre judecători sau asistent judiciar este împiedicat să semneze motivarea, cauza se repune pe rol pentru a fi soluţionată de un alt complet de judecată.

Acelaşi proiect prevede că motivarea se redactează de judecătorul sau unul dintre judecători, atunci când completul este format din mai mulţi judecători, care a soluţionat procesul. Când în compunerea completului de judecată intră şi asistenţi judiciari, preşedintele îl va putea desemna pe unul dintre aceştia să redacteze hotărârea. Totodată, hotărârea se redactează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării urmând ca în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori, mai prevede proiectul.

Opinia separată a judecătorului rămas în minoritate, precum şi, când este cazul, opinia concurentă se redactează şi se semnează în acelaşi termen.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici