„Ochii pe mine!” Radu Lupescu, medic specializat în anestezie şi terapie intensivă la Clinica Rhena din Strasbourg, îţi spune că după Franţa şi România ar putea intra în carantină, dacă numărul cazurilor va scăpa de sub control.

  • Radu Lupescu: „Singura legătură a pacientului cu familia era prin intermediul nostru. Foarte dificil a fost când am sunat acasă.”
  • Radu Lupescu: „S-a ajuns aici pentru că în timpul verii a fost o relaxare totală, am crezut cam toţi că primul val va fi ultimul.”
  • Eugen Iancu: “O declaraţie de complezenţă, o declaraţie politicianistă făcută pe 30 octombrie pentru că, mai ales în an electoral, trebuie să arătăm că ne pasă.”
  • Eugen Iancu: “Suntem vinovaţi noi toţi. De-a lungul timpului, noi toţi căutăm soluţia cea mai scurtă.”
427 afişări

Invitaţi, vineri seară, la Aleph News, medicul Radu Lupescu, medic specializat în anestezie şi terapie intensivă la Clina Rhena din Strasbourg şi Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv şi tatăl lui Alexandru, una dintre victimele tragediei din 30 octombrie 2015.

Carantină?

Franţa a intrat din nou în carantină, iar cetăţenii francezi pot ieşii din casă doar pentru a merge la muncă, la medic şi pentru a-şi ajuta semeni. Chiar dacă numărul îmbolnăvirilor a sărit de 45.000 pe zi, copiii vor merge în continuare la şcoală.

“Sunt trei factori care au dus la această decizie: un factor economic, dacă părinţii trebuie să stea acasă cu copiii pentru că nu se duc la scoală, trebuie să ceară concediu, astfel fac ca o parte a economiei să nu mai funcţioneze. Al doilea factor, rata de infectare în şcoli este mică. Aşadar, şcoala nu e un focar de transmitere. Al treilea factor este reprezentat de faptul că autorităţile şi-au dat seama că în zonele defavorizate au fost copii care nu au beneficiat de şcolarizare, în prima perioadă de lockdown. Aceştia au revenit la şcoală având lacune foarte mari. Preşedintele Emanuel Macron a spus că nu vrea o generaţie pierdută”, susţine Radu Lupescu.

Medicul anestezist îţi explică de ce s-a ajuns la un număr atât de mare de infectări. Invitatul lui Vlad Craioveanu susţine ca situaţia este una gravă, în Franţa  60% dintre paturile de la terapie intensivă fiind deja ocupate: “S-a ajuns aici pentru că în timpul verii a fost o relaxare totală, am crezut cam toţi că primul val va fi ultimul, noi, medici ne aşteptăm să reapară”.

Medicul îţi spune că dacă numărul de cazuri va creşte, aşa cum s-a întâmplat în Franţa, se va ajunge din nou la carantină şi în România, lockdown-ul ar putea să fie singura soluţie de reducere a contaminării. Cu toate acestea nu ar vrea să fie în locul ministrului Sănătăţii Nelu Tătăru în această perioadă dificilă.

Însă îţi povesteşte ce sfaturi i-ar da acestuia pentru a gestiona pandemia: „Mi se pare că s-a pierdut mult timp şi în România şi în Franţa, nu s-a reuşit deloc controlarea epidemiei în faza a doua. Dacă aş fi în locul lui Tătaru, cred că vocea e foarte importantă, aş încerca să fac un tandem cu ministrul Economiei. Trebuie să explice fiecare decizie şi să vină cu exemple concrete”.

Pandemia a transformat clinica din Strasbourg, unde profesează Radu Lupescu. 

V. Craioveanu: Care a fost cel mai dificil moment pe care l-aţi trăit la terapie intensivă de când a izbucnit această pandemie?

R. Lupescu: Au fost multe momente dificile. A fost o cursă de înarmare foarte rapidă, să deschidem paturile cât mai rapid, să putem să formăm infirmierele ca să fim siguri că nu facem tâmpenii şi nu omorâm oamenii cu tratamentele noastre. (...) A fost foarte dificil la început. Un alt moment dificil a fost, practic, după o săptămână, după ce am avut pacienţii...Am avut o fază în care toţi pacienţii s-au degradat. Am fost toţi disperaţi. Eram cu colegii noştri. Suntem 19 medici cu specializarea de reanimare şi ne gândeam că riscul este să îi pierdem pe toţi. Până la urmă, am reuşit să trecem cu bine  peste această fază de degradare a pacienţilor, în acelaşi timp, pe care îi aveam în îngrijire. Faza dificilă a fost şi cu familiile. În prima fază, contactul dintre pacienţi era inexistent. Singura legătură a pacientului cu familia era prin intermediul nostru. Foarte dificil a fost când am sunat acasă. Sunam familiile zilnic să le spunem cum evoluează pacientul. Primul pacient pe care l-am externat, când am luat telefonul şi l-am dus lângă patul bolnavului şi când pacientul a putut să spună câteva cuvinte nevestei si copiilor, toată lumea a început să plângă, inclusiv eu. Sunt momente foarte intense, dar de bucurie de data aceasta.

Dacă la noi se fac peste 30.000 de teste zilnic, în Franţa s-a ajuns şi la 1.800.000 pe zi. Testerea, susţine medicul anestezist este foarte importantă pentru a ţine în frâu acest virus, însă doar vaccinul poate să pună capăt epidemiei. Cu toate că sunt peste 200 de variante de vaccinuri, doar 5-6 se califica din punct de vedere al imunizării şi al efectelor secundare.

Însă până vom ajunge să avem un vaccin tot mai mult este susţinută şi ideea că imunizarea ar putea opri acestă boală. Medicul Radu Lupescu îţi explică de ce nu este de acord cu imunizarea colectivă, aşa cum au încercat să facă suedezii, pentru că ar creşte foarte mult rata îmbolnăvirilor, sistemul de sănătate s-ar bloca, iar mortalitatea ar creşte considerabil.

La 5 ani după Colectiv, nu ştim cine este vinovat

La 5 ani de la Colectiv, Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv şi tatăl lui Alexandru, victimă a acelei tragedii, îţi spune de ce nu ştim încă cine este vinovat pentru moartea a celor 65 de tineri şi pentru mutilarea vieţilor celor care au supravieţuit.

Deocamdată, în cazul Colectiv, există doar o primă sentinţă, care a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti. Iar Eugen Iancu îţi spune doar că speră ca anul viitor va fi dată o sentinţă definitivă în acest caz „Există plângere penală facută de noi, cu privirea la intervenţia autorităţilor. Au murit 37 de oameni de la infecţiile nosocomiale. Cum spun specialiştii din Vest, de „marii arşi” nu s-ar fi putut ocupa niciun stat european, cu toate acestea ministrul acelor vremuri al Sănătăţii, secretarii de stat şi profesorii în chirugia estetică care înfiinţaseră o comisie la Ministerul Sănătăţii au spus că nu pleacă nicio victimă din România”.

Au reuşit într-un târziu să plece mulţi dintre ei, însă fără a mai avea aceleaşi şanse. Tot astăzi, preşedintele a promulgat o lege prin care sunt decontate tratamentele celor care poartă rănile Colectiv, indiferent că sunt făcute în ţară sau în străinătate. Eugen Iancu îţi povesteşte care sunt beneficiile pe care le aduce acest act normativ:

„I-am auzit acum vreo doua săptămâni, când a trecut Camera Deputaţilor. (...) Cheltuielile care se vor face acum sunt infime. Este vorba de mici intervenţii chirurgicale pentru a încerca să se obţină, într-un final, un 70-80% din mobilitatea pe care tinerii o aveau înainte de incendiu. În niciun caz nimic costisitor, dar sunt intervenţii care, în România, nu se pot face”.

Tot la 5 ani de la Colectiv, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a trimis un mesaj în care subliniază că suntem “în etapa în care adaptăm infrastructura pentru tratarea „marelui ars” în ţară. Avem tot 23 de paturi destinate pentru aceşti pacienţi şi suntem nevoiţi să cerem ajutor clnicilor din afara ţării atunci când capacitatea de tratare este depăşită”

“O declaraţie de complezenţă, o declaraţie politicianistă făcută pe 30 octombrie pentru că, mai ales în an electoral, trebuie să arătăm că ne pasă. În realitate, sincer să fiu, eu nu ştiu ce ar fi putut face domnul Tătăru ca ministru. Undeva, în luna februarie, s-a înfiinţat o comisie la Ministerul Sănătăţii din care fac parte mai mulţi profesori. Au fost invitaţi conducătorii spitalelor din ţară: Timişoara, Ţârgu Mureş, Cluj, Iaşi, spitalele din Bucureşti, Braşov, Ploieşti... Au fost peste 10 din specialiştii din ţară care ar fi trebuit, la data de 1 iunie, să aibă un raport. Nu s-a întâmplat. De aici apar si problemele. (...) Marea problemă vine de la specialiştii noştri, care nu vor să fie deranjaţi în ceea ce fac ei acolo. Ei preferă să lucreze în condiţiile în care lucrează. Eu m-am oferit ca prin Asociaţia Colectiv să ajutăm, să facem o secţie, să facem ceva. Credeţi-mă că niciunul nu şi-a dorit aşa ceva şi nu şi-a dorit ca cineva din afara secţiei lui minunate să intervină, să vadă ce se întâmplă acolo. Toţi aceşti mari profesori au câte o fundaţie, câte o asociaţie în care vin bani din lumea importatorilor de medicamente, de aparatură... Totul se învârte în jurul banilor şi, din cauza aceasta, nimeni nu vrea să fie deranjat”.

Eugen Iancu îţi spune cum nu înţelege de ce primarul care era în funcţie la tragedia de la Colectiv, Cristian Popescu Piedone, a câştigat un nou mandat şi acum este primar.

Însă, când vine vorba despre cine poartă cea mai mare vină pentru ce s-a întâmplat în seara zilei de 30 octombrie 2015, tatăl lui Alexandru îţi povesteşte toată frământările sale:

„Aici este o întrebare la care eu, în general, răspund că suntem vinovaţi noi toţi. De-a lungul timpului, noi toţi căutăm soluţia cea mai scurtă. Întotdeauna am căutat compromisul. Probabil că noi românii avem problema aceasta. Nouă nu ne plac regulile. Încercăm să le evităm. Dacă în Germania este interzis să scuipi pe stradă sau să arunci chiştocul pentru că ţi-ai luat de o sută de ori o amendă instantaneu, în România ne putem permite orice. (...) Aşa am ajuns la Colectiv. Este un lanţ întreg de greşeli. Toate au un cuvânt comun... Corupţia!”

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici