Papa Francisc în România | Cine sunt cei şapte episcopi greco-catolici martiri beatificaţi de Papa Francisc la Blaj

Celebrarea Sfintei Liturghii, rostirea rugăciunii ”Regina Cerului”, dar şi o întâlnire cu comunitatea romă fac parte din programul Papei Francisc di Blaj. Din program face parte şi beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici martiri pe Câmpia Libertăţii la Blaj.

1183 afişări
Imaginea articolului Papa Francisc în România | Cine sunt cei şapte episcopi greco-catolici martiri beatificaţi de Papa Francisc la Blaj

Pregătiri pentru vizita Papei Francisc la Blaj: Cine sunt cei şapte episcopi martiri

Programul slujbei religioase pe care Papa Francisc o va susţine pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, în 2 iunie, a fost stabilit.

Ceremonia va începe cu celebrarea Sfintei Liturgii şi beatificarea celor şapte episcopi martiri, după care se va rosti rugăciunea ”Regina Cerului” pe care Suveranul Pontif o spune de obicei în fiecare duminică, în perioada pascală, în balconul de la Vatican.

Vizita Papei Francisc

Părintele vicar general Cristian Barta, reprezentantul Mitropoliei Greco-Catolice Blaj, a oferit detalii despre programul slujbei religioase care va avea loc, în 2 iunie, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, cu prilejul vizitei Papei Francisc în acest oraş.

„Întregul ritual este bine fixat, este stabilit şi cu toţii ne vom bucura împreună de această celebrare, la care vom participa atât noi, organizatorii, dar şi toţi pelerinii şi toţi românii care doresc să fie prezenţi la Blaj, cu inima deschisă. Programul Sfântului Părinte Papa Francisc la Blaj începe cu celebrarea Sfintei Liturghii şi cu celebrarea beatificării episcopilor greco-catolici, pe Câmpia Libertăţii. Sfânta Liturghie va fi pontificată de Sfântul Părinte Papa Francisc datorită faptului că dânsul este capul, conducătorul întregii Biserici Catolice. Se va celebra şi beatificarea episcopilor greco-catolici, care se va petrece între ieşirea cu Evanghelia şi cântarea <Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, îndură-te spre noi>. De asemenea, Sfântul Părinte Papa va rosti rugăciunea <Regina Cerului>, un vechi imn scris în limba latină şi închinat Sfintei Fecioare Maria, pe care Suveranul Pontif o spune de obicei în fiecare duminică, în perioada pascală, în balconul de la Vatican şi este transmisă în toată lumea. De această dată, rugăciunea va fi transmisă pretutindeni, de la Blaj”, a explicat părintele Cristian Barta.

Programul Suveranului Pontif 

După slujba de pe Câmpia Libertăţii, programul Suveranului Pontif cuprinde prânzul cu suita papală şi o întâlnire cu comunitatea romă din Blaj.

Reprezentantul Mitropoliei Greco-Catolice Blaj a explicat şi în ce constă procesul de beatificare, cu reguli foarte riguroase care, în acest caz a durat aproape 25 de ani, începând de la documentare şi până la analiza care stabileşte cu certitudine martiriul celor şapte episcopi.

„Vorbim despre încununarea unui proces care a durat aproape 25 de ani. Pregătirile beatificării au început în anul 1994”, a spus părintele vicar general Cristian Barta.

Cine sunt cei şapte episcopi martiri

Vor fi beatificaţi episcopii Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi primul cardinal al Bisericii greco-catolice din România, episcopul Iuliu Hossu.

Vasile Aftenie (1899-1950), episcop vicar general pentru Bucureşti şi Vechiul Regat, a murit la 10 mai 1950, în spitalul închisorii Văcăreşti, la vârsta de 51 de ani. Fusese separat de ceilalţi episcopi arestaţi şi era anchetat de aproape un an de Securitate în beciurile Ministerului de Interne. Vasile Aftenie a fost înmormântat în ascuns de Securitate în cimitirul Bellu catolic, având inscripţionate pe cruce doariniţialele ”A.V.” Între cei şapte episcopi greco-catolici martiri, a fost primul care şi-a pierdut viaţa în timpul persecuţiei, la 10 mai 1950.

Valeriu Traian Frenţiu (1875-1952), episcop de Oradea şi decan de vârstă al episcopilor greco-catolici, a murit la 11 iulie 1952, la închisoarea din Sighet, la vârsta de 77 de ani. Nu i se cunoaşte mormântul. În 29 o ctombrie 1948, a fost ridicat de la Oradea după miezul nopţii, dus la Bucureşti sub pretextul că va fi primit în audienţă de un ministru, internat pentru două nopţi în celulele arestului Ministerului de Interne şi apoi înfăţişat ministrului Cultelor, care i -a propus să treacă la ortodoxie.

Ioan Suciu (1907-1953), Administrator Apostolic al Mitropoliei Blajului, a murit de foame, în lipsa tratamentelor medicale, la 27 iunie 1953, la închisoarea din Sighet, la vârsta de 46 de ani. Mormântul său din Cimitirul Săracilor a fost nivelat de oamenii Securităţii, pentru a nu i se mai găsi vreodată rămăşiţele.

Tit Liviu Chinezu (1904-1955), consacrat episcop în clandestinitate, în 1949, a murit la 15 ianuarie 1955 în închisoarea din Sighet, fiind bolnav şi lipsit de orice tratament medical, la vârsta de 51 de ani. Locul unde se odihneşte trupul său arămas necunoscut posterităţii.

Ioan Bălan (1880-1959), episcop de Lugoj, a murit la 4 august 1959, l a 79 de ani, la Mănăstirea ortodoxă Ciorogârla, unde fusese închis cu domiciliu obligatoriu după separarea celor trei episcopi ce supravieţuiseră Sighetului. În ultimii trei ani de viaţă i s-au făcut de mai multe ori propuneri de a se dezice de unirea cu Biserica Romei, condiţionate şi de oferirea de tratament medical, toate propunerile fiind refuzate. A fost înmormântat în cimitirul Bellu catolic din Bucureşti.

Alexandru Rusu (1884-1963), episcop de Maramureş, a murit la vârsta de 79 de ani, la 9 mai 1963, în închisoarea din Gherla. Ispăşea o condamnare pe viaţă primită în 1957 pentru ”instigare şi înaltă trădare” după ce fusese eliberat de la Sighet în 1955 şi închis în Mănăstirile ortodoxe Curtea de Argeş, Ciorogârla şi Cocoş. Locul exact al înhumării nu a mai putut fi identificat.

Iuliu Hossu (1885-1970), episcopul de Cluj - Gherla, care a citit Rezoluţia de la Alba Iulia din 1918, a supravieţuit închisorii din Sighet. A fost, până la sfârşitul vieţii, închis cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea ortodoxă Căldăruşani. A fost creat Cardinal în 1969, în secret - in pectore - şi a murit la 28 mai 1970. La ordinul Securităţii, în mare grabă, chiar a doua zi, a fost înmormântat în cimitirul Bellu catolic din Bucureşti.

Vizita Papei Francisc în România va avea loc în perioada 31 mai – 2 iunie 2019.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici