PAŞTE 2019: Focul morţilor şi Pâinea lui Iisus, tradiţii respectate în satele din Moldova | GALERIE FOTO

O gălăţeancă respectă o tradiţie foarte veche din zona Moldovei şi pe masa de Paşte ea are Pască preparată după reţeta pe care a învăţat-o de la mama ei şi care se transmite din generaţie în generaţie. Ouăle sunt vopsite cu sfeclă sau cu urzici şi stau la loc de cinste, după sfinţire la Biserică.

433 afişări
Imaginea articolului PAŞTE 2019: Focul morţilor şi Pâinea lui Iisus, tradiţii respectate în satele din Moldova | GALERIE FOTO

PAŞTE 2019: Focul morţilor şi Pâinea lui Iisus, tradiţii respectate în satele din Moldova | GALERIE FOTO

VEZI GALERIA FOTO DE MAI JOS 

Ecaterina Hulea, din Odaia Manolachi, judeţul Galaţi, a vopsit ouăle în Joia Mare, când a făcut şi focul morţilor, unde a preparat pâinea lui Iisus, iar duminică, pasca şi ouăle stau la loc de cinstre.

În jurul focului, au fost pomeniţi morţii şi le-au fost „încălzite” sufletele. După ce şi-au pomenit morţii, femeile au făcut curat în casă şi au preparat Pasca sau Pâinea lui Iisus.

„Am folosit o cocă din aluat de cozonac: făină, lapte, sare, zahăr, ouă, drojdie şi esenţe de rom şi vanilie. Separat folosim compoziţie din brânză de vacă, ouă, zahăr, mirosuri şi coajă de lămâie. După ce coca a crescut, ne pregătim un vas rotund, aşa am învăţat de la mama mea. Pasca se face într-un vas rotund negreşit. Aşez pe fundul vasului un strat de cocă, apoi lucrez din aluat o coroniţă. Este coroniţa pe care a purtat-o domnul nostru Iisus Hristos. După ce am aşezat-o, pun compoziţia din brânză. La final, modelez tot din cocă semnul crucii şi o băgăm la cuptor”, a povestit Ecaterina Hulea despre Pasca pe care o are pe masă în ziua de Paşti.

Înainte de Paşti, Ecaterina Hulea a alungat şi spiritele rele şi i-a pomenit pe morţi în jurul focului.

„Alungăm astfel spiritele, răul din jurul casei, din jurul ogoarelor, dorim ca anul să fie bogat, natura să se înveselească şi să înrodească. Totodată, ne pomenim morţii. Se spune că cei trecuţi în nefiinţă vin să se încălzească în jurul focului”, povesteşte o altă săteancă, Grigoriţa Misăilă.

Şi tehnica vopsirii ouălor este învăţată din moşi strămoşi şi se folosesc doar produse naturale precum coji de ceapă, frunze de leuştean, de urzici şi sfeclă roşie. Ouăle de pe masa de Paşti sunt speciale pentru că gospodinele au pus suflet în tot ceea ce au făcut pentru această Zi mare, a Învierii.

„De la înaintaşii noştri am învăţat să vopsim ouăle natural. Mai întâi le spălăm ca să le degresăm puţin, apoi luăm fieacare ou în mână şi îl învelim în coji de ceapă şi frunze de leuştean. Le învelim apoi într-un ciorap şi le introducem într-un lichid, pe care noi l-am pregătit fierbând frunze sau sfeclă roşie. Pentru ca ouăle să iasă roşii folosim sfeclă roşie, iar pentru cele verzi folosim frunze de urzici. Le fierbem 15 minute, apoi le scoatem şi le ungem cu un pic de untură pentru a prinde un luciu”, a povestit Ecaterina Hulea.

Cu toate aceste ofrande, gospodinele au fost la Biserică şi le-au sfinţi, în Noaptea de Înviere, iar de Paşti le-au aşezat pe masă, la loc de cinste fiind platoul cu pasca şi ouăle.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici