Ponta: Nu e obligatoriu ca reprezentantul la CEDO să fie dintre judecători. Voi respecta decizia Curţii Constituţionale

"Majoritatea sau cam toate ţările europene propun la CEDO printr-o procedură guvernamentală, pentru că la CEDO nu poţi să dai în judecată decât statul, nu sunt procese private. La CEDO ai acces în momentul în care eşti nemulţumit de hotărârile judecătorilor, deci din acest punct de vedere nu e nimic rău ca reprezentantul nostru la CEDO să fie dintre judecători, dar nu e nicio obligaţie să fie dintre judecători", a spus Ponta, arătând că actualul judecător al României la CEDO, Corneliu Bârsan, nu a fost judecător, ci profesor de drept.

"Nu este un monopol, că nu poţi fii judecător la CEDO decât dacă eşti judecător" a adăugat Ponta, arătând că i se pare normal să se apeleze la Curtea Constituţională atunci când există o neînţelegere între Guvern şi CSM şi a asigurat că va respecta orice decizii a CC.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat Curtea Constituţională (CC) cu soluţionarea unui conflict de natură constituţională între autoritatea judecătoarească şi Guvern privind modificarea procedurii de numire a judecătorului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Premierul Victor Ponta va merge miercuri după-amiază, la Consiliul Superior al Magistraturii, printre subiectele propuse pentru discuţii fiind şi procedura de nominalizare a candidaţilor la funcţia de judecător la CEDO din partea României.

Premierul anunţa, marţi, că i-a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională pentru a clarifica cine anume are atribuţia numirii judecătorului României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, respectiv o comisie guvernamentală sau Consiliul Superior al Magistraturii.

La sfârşitul lunii martie, Guvernul a adoptat o ordonanţă care reglementează, prin modificarea unei alte ordonanţe, procedura de selectare a judecătorului care va lucra din partea României la CEDO, candidaţii urmând să fie stabiliţi până spre sfârşitul lunii iulie.

Noua ordonanţă stabileşte înfiinţarea unei comisii interinstituţionale care să gestioneze procesul de selecţie şi stabilirea componenţei acesteia, comisie care va fi formată din ministrul Justiţiei, ministrul Afacerilor Externe, agentul guvernamental pentru CEDO din cadrul MAE, directorul Direcţiei Afaceri Europene din cadrul MJ, un membru al CSM, un judecător al ÎCCJ, Avocatul Poporului, un cadru didactic universitar de competenţă recunoscută.

Guvernul susţine că actul normativ va asigura implicarea în procedura de selecţie a tuturor instituţiilor cu atribuţii în problematica protecţiei drepturilor omului, accesul cât mai larg al juriştilor cu înaltă reputaţie profesională la funcţia de judecător al CEDO, o selecţie transparentă şi o evaluare riguroasă şi echidistantă a candidaturilor, precum şi un calendar predictibil de desfăşurare a procedurii.

Executivul a justificat urgenţa actului normativ prin faptul că, la 16 decembrie 2013, încetează mandatul actualului judecător din partea României, iar Secretariatul General al Consiliului Europei a solicitat României să prezinte candidaţii până la 26 iulie 2013.

Potrivit Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fiecare stat parte are dreptul de a propune Adunării Parlamentare a Consiliului Europei trei candidaţi în vederea alegerii unui judecător al respectivului stat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Guvernul a mai susţinut că legislaţia românească în vigoare nu prevede condiţiile în care persoanele ce întrunesc cerinţele impuse de Convenţie pot accede la o astfel de poziţie, etapele procedurale care trebuie urmate, măsurile pentru a asigura transparenţa, obiectivitatea, rigoarea şi profesionalismul selecţiei, precum şi calendarul procesului de selecţie.