Psihiatru: Dependenţa de alcool, o boală cronică, însă sunt doar două centre de tratare

Dependenţa de alcool este o boală cronică, precum diabetul zaharat sau hepatitele, cu recăderi, la fel cum se întâmplă în hipertensiunea arterială sau în astm, însă, în România, sunt doar două centre de tratament gratuit pentru persoanele dependente, spune psihiatrul Eugen Hriscu.

13515 afişări
Imaginea articolului Psihiatru: Dependenţa de alcool, o boală cronică, însă sunt doar două centre de tratare

Psihiatru: Dependenţa de alcool, o boală cronică, însă sunt doar două centre de tratare (Imagine: Mediafax Foto)

Potrivit directorului medical de la Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi a Toxicomaniilor (ALIAT), dr. Eugen Hriscu, cele două centre au fost înfiinţate în Bucureşti şi Târgovişte, din fonduri structurale.

În cei doi ani de când funcţionează cele două centre, peste 900 de pacienţi au beneficiat de sprijin medical, psihologic şi social. Specialiştii centrului din Bucureşti au precizat că 80 la sută dintre pacienţi nu şi-ar fi permis, din punct de vedere financiar, să urmeze un tratament complex, care să dea rezultate în tratarea dependenţei, având în vedere că doar o şedinţa de psihoterapie costă între 70 şi 200 de lei.

Pe de altă parte, specialiştii, dar şi foştii consumatori dependenţi, atrag atenţia că renunţarea la alcool nu este doar o chestiune de voinţă, fiind vorba despre o boală care trebuie tratată ca atare.

"Serviciile şi discuţiile (pe acest subiect - n.r.) nu s-au dezvoltat deloc în România. După 1989, această zonă era complet liberă, iar în facultăţile din România, nici acum, studenţii de la Medicină nu sunt pregătiţi pentru tratarea dependeţelor", a explicat psihiatrul.

Potrivit unui studiu naţional de evaluare a sistemului de servicii pentru persoanele cu un consum problematic de alcool, ALIAT 2011, medicii români sunt dispuşi să trateze pacienţii cu probleme legate de consumul de alcool, însă se confruntă cu lipsa formării în domeniu, atât în programele de formare obligatorie (facultate, rezidenţiat), cât şi în cele de formare continuă.

"Medicii de familie recunosc rar cazurile mai uşoare de abuz de alcool, iar în spital ajung în special pacienţi vârstnici şi cronici. Persoanele care apelează la servicii tind să aibă peste 50 de ani, vârsta la care dependenţa de alcool este foarte severă. De asemenea, serviciile nu reuşesc să ajungă la populaţia tânără, cu probleme mai puţin grave", a arătat Eugen Hriscu.

Medicul a explicat că un consum de risc este definit prin consumul de alcool în cantităţi mai mari, ce poate avea efecte negative asupra organismului şi comportamentului, dar care, în această etapă, nu a generat consecinţe negative asupra stării de sănătate a individului.

Dependenţa apare, spun specialiştii, atunci când o persoană s-a confruntat, în ultimele 12 luni, cu cel puţin trei dintre criteriile următoare: toleranţa la alcool (adică necesitatea de a creşte cantitatea de alcool pentru a obţine acelaşi efect), sevraj, creşterea consumului, dorinţa persistentă, mai mult timp consumat pentru obţinerea băuturii, continuarea consumului în ciuda conştientizării unor probleme fizice sau psihice şi abandonarea unor activităţi.

Specialiştii mai spun că se poate vorbi despre abuzul de alcool atunci când o persoană identifică unul sau mai multe din următoarele criterii manifestate într-o perioadă de 12 luni (fără a îndeplini criteriile pentru dependenţă): neglijarea obligaţiilor, consumul repetat al substanţei în situaţii în care acesta este periculos fizic, probleme legale, probleme sociale sau interpersonale repetate cauzate sau exacerbate de efectele substanţei.

Consumul la risc are efecte negative asupra organismului, ducând la creşterea presiunii arteriale, la boală coronariană, tipuri de accident vascular cerebral, afecţiuni hepatice, ciroză hepatică, cancer în zona gurii şi a gâtului şi probleme de natură psihică şi emoţională, inclusiv depresie.

Specialiştii atrag atenţia că, pentru tratamentul dependenţelor, nu există o soluţie unică, nevoile fiind multiple şi în schimbare. Aceştia recomandă tratament bio-comportamental, detoxifierea ca un prim pas în procesul terapeutic, reabilitarea şi tratamentul afecţiunilor asociate consumului abuziv de alcool (psihiatrice şi somatice).

Atât medicii, cât şi pacienţii sunt de acord că stigmatizarea tulburărilor legate de consumul de alcool este principala barieră în calea accesării serviciilor de către cei care ar avea nevoie de acestea, însă admit şi că sistemul naţional de servicii de sănătate pentru problemele legate de abuzul de alcool este deficitar.

În medie, tratamentul durează trei luni şi poate fi medicamentos, psihologic sau combinat, iar în cazurile foarte grave se poate apela la o comunitate terapeutică.

Un fost consumator dependent de alcool a explicat că problema dependenţei ar fi, de fapt, urmarea unor probleme cu care se confruntă individul.

El a povestit că, în cazul său, consumul a debutat din dorinţa de a se relaxa, fiind într-o situaţie foarte tensionată cauzată de unele neînţelegeri cu părinţii.

"Nu îţi dai seama când pierzi controlul. Bei pentru a te linişti, dar a doua zi, când te trezeşti, problema e tot acolo. Am început să beau pentru a atenua o problemă, însă, după ceva timp, mi-am dat seama că am pierdut controlul", a mai spus tânărul, care a admis că are o problemă şi a cerut ajutorul specialiştilor de la ALIAT.

În opinia acestuia, fiecare consumator de alcool a ajuns la dependenţă din cauza unor probleme şi fiecare ar trebui, cu ajutorul psihoterapeuţilor, să identifice "nucleul problemei", adică ceea ce l-a determinat să bea.

"Nimeni nu a avut ca scop în viaţă să ajungă alcoolic", a explicat el.

În prezent, tânărul este căsătorit, aşteaptă un copil şi încearcă să îi ajute şi pe alţii să scape de dependenţă, dar şi să schimbe ceva în mentalitatea românilor.

"Nu există «Dacă vrei cu adevărat». Singur poţi obţine doar abstinenţa, dar este foarte probabil să cedezi şi să consumi şi mai mult după. În această problemă, trebuie să gândeşti ca la şah: mai multe mutări şi o strategie", a explicat el, subliniind că în acest proces este foarte important suportul familiei şi al prietenilor.

În cazul său, tratamentul a durat aproximativ trei luni, timp în care a lucrat "la generatorul problemei", împreună cu psihoterapeutul, a fost la dezintoxicare şi a urmat şi tratament medicamentos.

"Dorinţa fizică a dispărut după tratamentul din spital, dar trebuie să te gândeşti că, în viitor, vor exista tentaţii", a adăugat el, precizând că, în prezent, nu mai simte nevoia de a bea.

În România, nu există date oficiale despre consumatorii de alcool problematici, dar se estimează că cinci la sută dintre cei care au această problemă prezintă o dependenţă cronică.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici