Reacţia DNA la modificarea Codului Penal: Sunt dezincriminate fapte, iar dosarele se vor închide

DNA precizează, vineri, că modificările la Codul Penal, adoptate de către Parlament, vor duce la dezincriminarea unor categorii ample de fapte pedepsite de lege, dar şi la clasarea unor dosare pe rol, deoarece au fost incluse condiţii suplimentare în sfera infracţiunilor.

1131 afişări
Imaginea articolului Reacţia DNA la modificarea Codului Penal: Sunt dezincriminate fapte, iar dosarele se vor închide

Reacţia DNA la modificarea Codului Penal: Sunt dezincriminate fapte, iar dosarele se vor închide

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată că modificările aduse Codului Penal de către Parlament au fost adoptate fără a ţine seama de observaţiile şi propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii şi de asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, fără a exista o consultare şi o colaborare reală cu instituţiile judiciare învestite cu aplicarea legislaţiei penale.

„Intrarea în vigoare a modificărilor adoptate la Codul penal va determina următoarele consecinţe: dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancţionate de legea penală şi care aduc o atingere semnificativă valorilor sociale ocrotite de lege; reducerea limitelor de pedeapsă pentru anumite infracţiuni având ca efect prescrierea unor fapte; condiţii suplimentare pentru ca anumite fapte să poată intra în sfera infracţiunilor (în absenţa îndeplinirii acestor condiţii, dosarele aflate deja pe rol la parchet sau instanţe se vor închide); condiţii suplimentare pentru ca anumite instituţii impuse prin directive europene, cum ar fi confiscarea extinsă, să poată fi aplicate efectiv, ceea ce va îngreuna recuperarea foloaselor obţinute prin infracţiuni; majorarea nejustificată a standardului de probă ceea ce va face mai dificilă dovedirea unor fapte ilicite”, arată DNA, printr-un comunicat de presă.

Procurorii s-au mai exprimat şi cu privire la infracţiunea de dare de mită, care a suferit modificări ce, spun aceştia, vor îngreuna descoperirea faptelor de corupţie săvârşite pentru care nu s-a formulat denunţ în termen de 1 an de la săvârşirii faptei, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte.

„Nu e indicat nici un argument care să justifice o asemenea modificare. În legislaţia română, cauza de nepedepsire a denunţătorului pentru infracţiunile de corupţie e o instituţie tradiţională, în vigoare în mod neîntrerupt din 1936. În foarte puţine cauze, denunţătorii anunţă organele de urmărire penală imediat după consumarea infracţiunii, deoarece la acel moment sunt mulţumiţi de folosul primit în schimb. Din practică, s-a constatat că, denunţurile se înregistrează când apar neînţelegeri între participanţii la infracţiune sau când aceştia doresc să profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explică raţiunea pentru care se doreşte protejarea celor care au luat mită si garantarea faptului că, după trecerea a un an nu mai pot fi traşi la răspundere”, mai spun procurorii.

De asemenea, sursa citată mai precizează şi că la traficul de influenţă, condiţia suplimentare ca fapta să fie săvârşită strict în scopul obţinerii unui folos material şi cerinţa ca promisiunea să fie urmată de intervenţie restrâng extrem de mult domeniul de aplicare a infracţiunii. DNA subliniază că în formularea actuală, obiectul infracţiunii de trafic de influenţă poate fi şi nematerial (de exemplu intervenţia pentru promovarea unui examen), iar infracţiunea se consideră consumata chiar şi dacă intervenţia in schimbul căreia s-a pretins folosul nu s-a realizat.

Abuzul în serviciu prevăzut de art. 297 este practic dezincriminat, iar abuzul cu obţinere de folos pentru sine sau pentru altul, prevăzut la art. 132 din legea 78/2000 (pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie) este abrogat, arată DNA.

„Prin modificarea art. 309, s-a exclus în mod nejustificat abuzul în serviciu dintre infracţiunile cu consecinţe deosebit de grave (pentru care limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorau) cu consecinţa reducerii termenului de a prescripţie, ceea ce înseamnă că autorii faptelor nu mai pot fi traşi la răspundere penală. (...) Se restrânge sfera funcţionarului public, fiind eliminată o întreagă categorie de persoane care exercită servicii de interes public”, spun procurorii.

În sursa citată se mai precizează şi aspecte despre restrângerea sferei informaţiilor nedestinate publicităţii ceea ce, spune DNA, „va influenţa conţinutul tuturor infracţiunilor care conţin această sintagmă, având ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte ce aduc o atingere gravă valorilor ocrotite de lege”.

„Excluderea organelor judiciare dintre cei care pot săvârşi infracţiunea de favorizare a infractorului încalcă principiul legalităţii în drepturi. Nu există nicio justificare pentru care alţi funcţionari publici care prin actele lor oficiale urmăresc să favorizeze un făptuitor să fie pedepsit, în schimb un magistrat care acţionează în acelaşi mod să beneficieze de imunitate, deşi fapta acestuia apare mai gravă prin raportare la obligaţiile care îi revin. Nu există nicio decizie CCR sau directivă UE care să impună o asemenea modificare, după cum textul nu este justificat de o nevoie socială reală. (...) Se dezincriminează practic infracţiunea de mărturie mincinoasă şi se obstrucţionează înfăptuirea justiţiei. (...) Aceste modificări încurajează mistificarea declaraţiilor. Martorul îşi poate schimba ori retracta oricând declaraţiile invocând o presupusă presiune exercitată asupra sa, pe care nu este obligat să o probeze”, mai spune comunicatul.

Procurorii mai spun că infracţiunile de corupţie şi cele asimilate, precum şi a infracţiunile de fraudare a fondurilor europene intră în sfera acelora pentru care acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, devine circumstanţă atenuantă.

„Se consacră un tratament penal mai blând pentru cele mai grave infracţiuni. Se creează inechitate între inculpaţi: autorii infracţiunii de furt calificat, spre exemplu, nu beneficiază de circumstanţă atenuantă, dar cei care fraudează bugetul Uniunii Europene, da. De asemenea, beneficiază cei care vând copii, spală bani, fac trafic de organe. Nu există decizie CCR, directivă europeană care să justifice amendamentul. (...) Liberarea condiţionată în cazul pedepsei închisorii se va realiza mult mai uşor. În mod nejustificat se optează pentru un act de clemenţă care lipseşte de eficienţă activitatea de judecată şi goleşte de conţinut funcţia pedepsei de descurajare a comiterii de infracţiuni. Textul face referire la probarea unor fapte negative, activitate imposibilă şi care lipseşte de finalitate reglementare, încălcând exigenţele de calitate ale legii. Modificările la art. 100 reduc nejustificat termenele de liberare condiţionată, spun procurorii.

Aceştia au dat şi exemple, pentru a-şi susţine ideile - de liberare condiţionată poate beneficia: cel condamnat care a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani (în varianta actuală beneficiază cel care a executat două treimi din pedeapsă); nu există probe din care instanţa să aprecieze că persoana condamnată nu s-ar fi îndreptat şi nu s-ar putea reintegra în societate. (în varianta actuala instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate); în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani (in varianta actuala beneficiază cel car a executat efectiv jumătate din pedeapsă).

Evaluarea a fost transmisă la data de 6 iulie 2018 către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul care aduce modificări la Codul penal, cu 167 de voturi pentru 97 împotrivă, 19 abţineri, în calitate de for decizional, după ce marţi iniţiativa a trecut de Senat.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici