REPORTAJ: Naratorul documentarului "Vin românii" s-a întors la Pata Rât să lucreze în sprijinul romilor - FOTO

Petru Alexandru Fechete, tânărul rom devenit cunoscut după documentarul "Vin românii", a renunţat la o slujbă bine plătită la Londra pentru a se întoarce la Pata Rât, unde locuieşte cu soţia şi cei doi copii într-o cameră, şi a-i sprijini şi sfătui pe semenii săi, într-un proiect cu bani norvegieni.

3047 afișări
Imaginea articolului REPORTAJ: Naratorul documentarului "Vin românii" s-a întors la Pata Rât să lucreze în sprijinul romilor - FOTO

REPORTAJ: Naratorul documentarului "Vin românii" s-a întors la Pata Rât să lucreze în sprijinul romilor (Imagine: Dan Tautan/ Mediafax Foto)

Petru Alexandru Fechete are 30 de ani şi locuieşte în comunitatea de romi de lângă rampa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, unde a fost mutat forţat din centrul oraşului, de pe strada Coastei, în urma unei acţiuni a Primăriei. Este clujean get-beget şi se mândreşte că lucrează de la 13 ani, atât în ţară, cât şi în străinătate, ba în construcţii, ba în agricultură, ba ca vulcanizator în service-uri auto.

Poartă în piept o stea a lui David, din hârtie galbenă, pe care a scris cu cariocă "ţigan", pentru a atrage atenţia asupra unei "discriminări mascate" a romilor din România.

TITLURILE ZILEI

Stă, împreună cu soţia şi doi copii mici, într-o singură cameră, un modul de locuinţă pus la dispoziţie de Primăria Cluj-Napoca pentru cei evacuaţi de pe strada Coastei. Modulul din cărămidă este tencuit şi pare un fel de baracă, mai răsărită faţă de locuinţele de lemn înghesuite din jur, în care mai locuiesc două familii. Are apă curentă, astfel încât şi-a încropit şi o mică baie şi un aragaz care înseamnă bucătăria. Încălzirea se face cu lemne, la sobă.

 

De la Londra, la Pata Rât, unde e 24 de ore din 24 la dispoziţia membrilor comunităţii

Bărbatul, devenit cunoscut după ce a apărut în documentarul "Vin românii" difuzat de postul britanic Channel 4, a lăsat o slujbă la o vulcanizare din Londra, unde a fost plătit cu 200 de lire pentru patru zile de muncă, şi s-a întors la Pata Rât, pe bani mult mai puţini. Spune că s-a întors acasă pentru că a simţit că trebuie să se ocupe de proiectul "Pata Cluj".

"Când am auzit că s-a câştigat proiectul cu norvegienii, mi-a tresărit inima. M-am gândit că, oricând vreau, pot să merg în Norvegia sau în Anglia, pot lucra câteva luni, fac ceva bani şi apoi mă întorc. Le-am spus celor de la Channel 4 că mă întorc acasă, deşi au insistat să rămân, pentru că aveam acolo un viitor. Acum lucrez în acest proiect ca expert rom şi primesc un salariu de 900 de lei, dar fac ceea ce îmi place şi ce mi-am dorit de când am venit în Pata Rât, implicare în comunitate, ajutarea semenilor. Sunt interfaţa comunităţii rome de aici cu cei care pregătesc intervenţiile în comunitate", spune el.

Proiectul "Pata Cluj" este unul de intervenţie socială pentru romii defavorizaţi şi este finanţat din fonduri norvegiene cu peste două milioane de euro.

Acest proiect are rolul de a-i pregăti pe romii din Pata Rât şi de pe strada Cantonului să fie incluşi în societatea clujeană, de a le îmbunătăţi condiţiile în care locuiesc, a le creşte accesul la educaţie, la sănătate, de a-i ajuta să îşi găsească locuri de muncă, explică Fechete.

Astfel, tânărul se întâlneşte zilnic cu vecinii săi, le explică felul în care romii din Pata Rât pot să îşi îmbunătăţească situaţia, să îşi schimbe viaţa pentru a deveni folositori, iar copiii lor să aibă un viitor.

"Am fost ales pentru că am experienţă în a fi rom, ştiu cum să vorbesc cu cei din comunitatea de la Pata Rât. Sunt 24 de ore din 24 la dispoziţia membrilor comunităţii, sunt circa 2.000 de oameni în total. Eu răspund de cei din zona unde locuiesc, care sunt peste 250 de suflete, dar nu refuz pe nimeni care are o problemă şi vine la mine, indiferent de oră. Eu am ca atribuţii în proiect facilitarea intrării în comunitatea de romi a celor din proiect şi transmiterea către ei a nevoilor oamenilor. Dacă au probleme cu actele, cu trimisul copiilor la şcoală, cu curăţenia, facem şedinţe în aer liber, ei ridică problemele şi căutăm soluţii", povesteşte clujeanul.

Programul de muncă din proiect nu este unul fix, uneori e de opt ore, alteori de patru ore, dar câteodată stă şi zece ore, încercând să rezolve problemele sau măcar să îi îndrume pe romi spre alţii care i-ar putea ajuta.

"Acest proiect m-a motivat să îmi continuu studiile, am absolvit opt clase şi am făcut o şcoală profesională, iar acum sunt la liceu la seral. După, mă gândesc să urmez o facultate. Până în 2017, când se termină proiectul, sper să capăt cât mai multă experienţă de la colegi pentru a continua această muncă", spune Fechete.

După ce a devenit cunoscut ca narator al episoadelor documentarului de pe Channel 4, el susţine că nu simte nicio schimbare în viaţa sa.

"Nici nu aş vrea să se schimbe ceva, aş vrea să rămân la fel. Unii prieteni m-au criticat înainte să vadă filmul, doar în baza celor auzite, iar după ce l-au văzut şi-au cerut scuze. E uşor să acuzăm cerşetorii din Marea Britanie, dar în spatele lor este o întreagă mafie, nu o să vezi niciodată un cerşetor singur, de capul lui. Este o organizaţie în spate, iar dacă nimeni nu o distruge, cerşetorul devine un sclav. Nu e destul că e bătut de soartă, e bătut şi cei care îl pun să cerşească pe străzi şi îi iau şi banii. Din 80 de lire pe care le face pe zi, lui îi rămân 5 sau 10, restul îi sunt luaţi. Sunt supraveghetori, oameni cu maşini luxoase care trec să colecteze banii. Mulţi sunt victime. Eu nu susţin cerşetoria, aş lupta împotriva ei, dar ce pot eu să fac? Mi-e ruşine de ei, mă simt la fel ca un român când văd pe alţii cerşind pe stradă", afirmă clujeanul.

 

"Pentru unul ca mine, venit din sărăcia din Pata Rât, să ajung acolo, în studiouri de televiziune moderne, a fost o experienţă extraordinară"

De altfel, el povesteşte că a devenit din întâmplare naratorul documentarului şi unul dintre protagoniştii episodului doi. S-a nimerit să fie omul potrivit la locul potrivit, întrucât ştie limba engleză, învăţată de la desenele animate vizionate, acasă, la un televizor alb-negru.

"Am intrat în legătură cu o echipă de la Channel 4 în anul 2013, când aceasta a venit să filmeze la Pata Rât, iar vecinii m-au chemat să le traduc, pentru că vorbesc limba engleză. Am discutat cu unul din echipă, James, în engleză, despre fotbal, despre istoria Angliei, iar acesta a rămas foarte mirat. Mi-a promis că va populariza şi cazul romilor de pe strada Coastei, strămutaţi de Primăria clujeană la Pata Rât, şi m-au filmat pe mine şi pe încă trei romi din comunitate, după care au plecat", povesteşte Alex Fechete.

În primăvara anului 2014, a fost contactat din nou de britanici pentru proiectul "Vin românii" şi a fost întrebat dacă nu vrea să meargă în Marea Britanie, să îşi caute de lucru şi să fie filmat.

"Iniţial am refuzat, dar am fost convins să plec, în vara lui 2014, la Londra. Când am ajuns, echipa de filmare m-a întâmpinat şi m-a urmărit pas cu pas câteva zile la diverse firme, până am dat peste vulcanizarea unui indian, unde am dat o probă timp de patru zile, pentru care am fost plătit cu 200 de lire, iar la final acesta a vrut să mă angajeze", îşi aminteşte Petru Alexandru Fechete.

Între timp, a primit un telefon din ţară şi a fost anunţat că s-a câştigat pentru comunitatea din Pata Rât proiectul cu fonduri norvegiene, iar el va fi angajat, astfel că s-a întors acasă.

Spre sfârşitul anului trecut, i s-a propus să fie naratorul documentarului despre românii care ajung în Marea Britanie, iar în noiembrie a dat o probă de voce la Londra, fiind acceptat.

"Le-a plăcut de mine, ei asta urmăreau, să fie cineva original, autentic. În ianuarie acest an am fost din nou la Londra şi am înregistrat primele două episoade, după care am venit acasă, iar săptămâna trecută am fost pentru a pune voce la episodul trei. Nu ştiu ce va fi cu ultima parte. Textul nu l-au scris englezii în întregime, am participat şi eu la scrierea lui, se vede clar care sunt replicile mele. Mi-a plăcut ce am făcut, pentru unul ca mine, venit din sărăcia din Pata Rât, să ajung acolo, în studiouri de televiziune moderne, a fost o experienţă extraordinară", consideră Fechete, care a fost felicitat de producătorii de la Channel 4, toţi au vrut să îl cunoască şi l-au încurajat, fiind o surpriză pentru toată lumea.

El susţine că scopul filmului documentar a fost de prezentare a poveştilor oamenilor, nu de a denigra sau a stârni reacţiile care au apărut. Tânărul recunoaşte însă că, dacă ştia ce reacţii de protest ale unor români din Marea Britanie şi ale oficialităţilor de la Bucureşti o să apară, poate nu se mai implica în acest proiect.

"Scopul filmului a fost de prezentare a poveştilor din spatele oamenilor, cât de simplu şi real se poate, fără a interveni în niciun fel, nu să denigreze, să stârnească reacţiile care au fost ulterior. Ce pot să spun despre reacţiile românilor din Marea Britanie, au fost o mână de oameni, nu reprezintă toţi românii, dar fiecare e liber să se exprime cum doreşte. Dacă ei s-au simţit jigniţi şi ofensaţi că doi romi au fost prezentaţi în film şi şase români… Politicienii au profitat de situaţie şi au ceva de zis să fie în centrul atenţiei", crede clujeanul.

 

"Poate eu sunt mai patriot decât cei care protestează la Londra, pentru că nu eu sunt plecat de 13 ani din România"

Petru Alexandru Fechete spune că nu s-ar muta din România pentru toţi banii din lume, pentru că "e vorba de principii, de morală şi de puţin patriotism".

"Poate eu sunt mai patriot decât cei care protestează la Londra, pentru că nu eu sunt plecat de 13 ani din România. Nu e nicio formă de răutate. Pe mine m-au luat din centrul Clujului şi m-au mutat forţat la Pata Rât, fără să mă pot apăra. Cum te face să te simţi o astfel de situaţie? Nu mă victimizez, prezint doar ceea ce sunt şi ce este. De aceea port în piept steaua lui David pe care am scris «ţigan», pentru că aşa m-au făcut unii să mă simt, să îmi răpească naţionalitatea. Eu sunt român, de etnie romă, şi ar trebui să am aceleaşi drepturi ca orice cetăţean român, drept la o locuinţă decentă, la educaţie, la un loc de muncă. Este o discriminare ascunsă, mascată, prin faptele lor arată asta. Oare asta vor, să umblăm pe stradă cu astfel de semne în piept, ca pe vremuri?", se întreabă Fechete.

Documentarul "The Romanians Are Coming" ("Vin românii") este difuzat de Channel 4, primul episod prezentând poveştile a trei români ajunşi în Marea Britanie din perspectiva lor, dincolo de materialele apărute în presă în legătură cu imigraţia.

Personajul narator este Petru Alexandru Fechete, care povesteşte despre cei 20.000 de români care au ajuns în Marea Britanie anul trecut, dintre care majoritatea contribuie la prosperitatea economiei britanice, relata The Independent, în ediţia electronică.

În primul episod este prezentat un rom din Baia Mare care nu reuşeşte să îşi găsească o slujbă pentru că nu ştie limba engleză, dar şi poveştile lui Alex, altă persoană decât naratorul documentarului, care doarme pe cartoane în Staţia Victoria din Londra, şi ale lui Ştefan, care a reuşit să îşi găsească un loc de muncă făcând curăţenie pe străzi. Documentarul a stârnit reacţia ambasadorului României la Londra, dar şi a unor comunităţi de români din Londra şi Scoţia, care au criticat filmul, pe motiv că este tendenţios la adresa românilor.

De altfel, numeroşi români au participat, duminică după-amiază, la Londra, la un protest "în tăcere" faţă de documentar, premierul

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici