Străzile „uitate” din centrul oraşului Cluj-Napoca, de nerecunoscut în urma unor proiecte de 15 milioane euro

Centrul oraşului Cluj-Napoca va trece prin schimbări radicale, proiecte de peste 15 milioane de euro urmând să schimbe faţa oraşului. Zonele vizate în principal sunt cele din centrul istoric, iar ideile conţin soluţii moderne precum staţii de încărcare a maşinilor sau shared-space.

3795 afișări
Imaginea articolului Străzile „uitate” din centrul oraşului Cluj-Napoca, de nerecunoscut în urma unor proiecte de 15 milioane euro

Centrul oraşului Cluj-Napoca, de nerecunoscut în urma unor proiecte de 15 milioane euro

Străzile „uitate” ale centrului sunt readuse la viaţă printr-un proiect de 8.5 milioane de euro

Cel mai ambiţios şi costisitor proiect de modernizare a zonei centrale vizează o serie de străzi cu o istorie bogată, dar care până acum nu au fost niciodată scoase în evidenţă la adevărata valoare. Este vorba de străzile Mihail Kogălniceanu, Universităţii şi cele adiacente, care, printre altele, găzduiesc sediul central al Universităţii Babeş-Bolyai, un simbol al oraşului de pe Someş.

TITLURILE ZILEI

Proiectul are ca obiective pietonalizarea unor străzi sau reducerea traficului auto acolo unde eliminarea nu este posibilă, dar şi dezvoltarea unei reţele de trasee ciclistice care să fie „atractive şi sigure”. De altfel, peste 95% din suprafaţa totală a zonei va fi de tip „shared space”, un concept care face din stradă un spaţiu comun pentru autoturisme, biciclete şi pietoni.

În acest sens, în zona respectivă vor fi amenajate 11 parcări pentru autoturisme şi două staţii de încărcare pentru autoturismele electrice. Încurajarea ciclismului este dovedită prin faptul că pe aceste străzi vor fi amplasate 90 de locuri de parcare pentru biciclete şi cinci staţii de încărcare a bicicletelor electrice.

Decizia privind modul în care va fi amenajată zona a venit ca urmare a unui concurs de soluţii, proiectul câştigător fiind decis în toamna anului trecut.

„Strada este recuperată din nesatisfăcătorul ei statut prezent de spaţiu de tranzit, pentru o succesiune de experienţe variate, multiple. Doar trei materiale de pavaj sunt folosite într-un mod diferenţiat în funcţie de amplasament şi efectul dorit. Continuitatea spaţială este asigurată printr-o rigolă centrală, o altă referinţă la structuri istorice. Unul dintre meritele majore ale propunerii este modul de tratare a vegetaţiei existente şi propuse. Plantaţiile sunt o unealtă suplimentară pentru configurarea spaţiului urban, controlul perspectivelor şi crearea mediilor intime. Se procedează la o alegere atentă a speciilor botanice şi a locului unde se amplasează. Arborii accentuează ciclul anotimpurilor, iar iluminatul proiectat cu atenţie marchează ciclul zilelor şi al nopţilor”, au precizat arhitecţii care au selectat proiectul câştigător.

Cifrele proiectului: 25.001 mp de „shared space”, 198 mp spaţiu verde, 240 de arbori plantaţi, 11 parcări pentru autoturisme, 2 staţii încărcare autoturisme electrice, 90 parcări biciclete, 5 staţii încărcare biciclete electrice.

Valoarea proiectului se ridică la 41 de milioane de lei (aproximativ 8,5 milioane de euro) şi va fi realizat din fonduri externe nerambursabile, iar durata de realizare a investiţiei este de 2 ani şi 4 luni.

Strada „în oglindă” a Clujului primeşte o nouă faţă

Un adevărat obiectiv turistic datorită faptului că găzduieşte două clădiri „în oglindă”, strada Iuliu Maniu din Cluj-Napoca, intră şi ea într-un amplu proces de modernizare. Cu o istorie bogată, strada din centrul oraşului se aseamănă cu cele din Paris şi Viena, având aceeaşi viziune în spatele designului.

La fel ca şi cealaltă zonă vizată de lucrări ample de modernizare, strada Iuliu Maniu va fi reamenajată ca „shared space” şi va avea de cinci ori mai multe parcări şi staţii de încărcare pentru biciclete electrice decât pentru autoturisme, care în prezent ocupă mare parte a străzii. Şi aici, unul dintre obiectivele majore este tocmai reducerea poluărilor sub limita pericolului asupra sănătăţii umane şi asta se va face prin reducerea traficului motorizat şi plantarea de arbori şi arbuşti.

Cifrele proiectului: 4.134 mp de „shared space”, 20 de arbori plantaţi, 3 parcări, 2 parcări şi staţii încărcare pentru autoturisme electrice, 23 de parcări pentru biciclete, 2 staţii încărcare pentru biciclete electrice.

Valoarea proiectului, realizat de asemenea din fonduri nerambursabile, se ridică la 7,6 milioane de lei, având o durată de implementare de 15 luni.

Consiliul Local Cluj-Napoca a decis, vineri, aprobarea documentaţiei şi indicatorilor tehnico-economici pentru aceste două obiective de investiţii – zona străzii Mihail Kogăliceanu şi Iuliu Maniu – urmând ca acestea să fie finanţate prin Programul Operaţional Regional ce are ca obiectiv reducerea emisiilor de carbon în municipiile reşedinţă de judeţ prin investiţii bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă.

Străzi „smart” şi orientate spre pietoni în Cluj

Administraţia clujeană estimează că până la finalul anului şi strada Regele Ferdinand, o altă arteră importantă, va fi modernizată. Costurile pentru amenajarea acestei zone sunt estimate la peste 15 milioane de lei.

„Proiectul prevede extinderea spaţiului pietonal, plantarea unor aliniamente de arbori, modernizarea iluminatului public cu tehnologie LED, amplasarea de mobilier urban modern, dar şi construirea primului stand pentru taxiuri electrice”, a explicat Ovidiu Cîmpean, şeful Direcţiei de Dezvoltare Locală din Primărie.

O altă stradă care va trece printr-un amplu proces de modernizare, devenind „prima stradă smart din România” potrivit municipalităţii clujene, se află câţiva kilometri de centrul oraşului.
Proiectul privind strada Molnar Piuariu propune ca suprafaţa carosabilă să fie redusă la jumătate, iar cea verde să se dubleze, fiind plantaţi zeci de arbori în locul celor doar şapte care sunt acum pe stradă. De asemenea, se propune instalarea unor cişmele, a unor bănci cu încărcătoare USB şi a unor stâlpi de iluminat cu conexiune WiFi, staţii de încărcare pentru biciclete şi trotinete electrice – „exigenţe actuale pe care un spaţiu public trebuie să le îndeplinească”, după cum se arată în proiect.

În prezent, proiectul se află în stadiul de licitaţie, fiind estimat la aproximativ 4,5 milioane de lei.

Modernizarea zonei centrale, magnet pentru industria Horeca

"Pentru partea de apartamente, preţul mediu de cerere şi aproape şi cel de tranzacţionare este de 1.800-2.000 euro pe metru pătrat. Transformarea zonelor în pietonale nu va influenţa mult piaţa imobiliară pe partea de apartamente, s-ar putea să vedem o creştere la spaţiile comerciale, pentru că automat aceste zone sunt "atacate" de cei care activează în zona de HORECA", a precizat pentru MEDIAFAX Tudor Marc, agent imobiliar.

Potrivit acestuia, starea în momentul actual a pieţei imobiliare din Cluj-Napoca este de stagnare, raportarea februarie 2019 faţă de februarie 2018 fiind cu un plus de 2% la preţurile din în tot oraşul.

Mai multă atenţie şi pe cartiere

Cetăţenii oraşului au o legătură de necontestat cu zona centrală a urbei, consideră sociologul Traian Rotariu, care însă punctează că, în primul rând, oamenii îşi doresc calitate în jurul lor, iar în cazul Clujului, unde în ultimii ani s-a construit haotic, este necesară o mai mare atenţie şi pe aceste arii.

„În primul rând omul vrea să aibă în jurul lui ceea ce-i trebuie, să fie frumos şi să se simtă bine şi să aibă utilităţile. Centrul însă rămâne emblematic pentru un oraş şi sigur că toţi cetăţenii vor să arate cât mai bine. Există o legătură între fiecare şi centru, indiferent unde locuieşte", a explicat pentru MEDIAFAX Traian Rotariu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici