DESCOPERIRE mult aşteptată pe MARTE. Robotul Curiosity a GĂSIT ceea ce oamenii de ştiinţă căutau de mult - FOTO

Cercetătorii de la NASA au anunţat, joi, că robotul american Curiosity, aflat pe Marte de pe data de 6 august, a realizat o primă descoperire importantă legată de solul marţian.

4233 afişări
Imaginea articolului DESCOPERIRE mult aşteptată pe MARTE. Robotul Curiosity a GĂSIT ceea ce oamenii de ştiinţă căutau de mult - FOTO

Robotul Curiosity a descoperit urmele unui fost pârâu de pe Marte (Imagine: AFP / MediafaxFoto)

Confom oamenilor de ştiinţă, Curiosity a descoperit pe solul marţian pietre ce provin din albia unui fost pârâu, confirmând astfel ipoteza referitoare la prezenţa apei în trecutul planetei roşii

Alte indicii despre prezenţa apei pe Marte au fost deja observate, dar este pentru prima dată când astfel de sedimente, lăsate de scurgerile de apă, au fost descoperite.

Sondele spaţiale au realizat de multă vreme fotografii ale unor canale la suprafaţa lui Marte, despre care se presupunea că erau formate prin scurgerea apei, în trecutul planetei.

Imaginile transmise de Curiosity prezintă pietrişuri, pietricele şi nisipuri cimentate într-un strat de roci conglomerate cu o grosime de 10-15 centimetri, datând probabil din urmă cu mai multe miliarde de ani, a declarat într-o conferinţă de presă William Dietrich de la Universitatea California, unul dintre specialiştii implicaţi în această misiune.

Acele pârâuri ar fi putut să existe timp de "mii sau chiar milioane de ani", a adăugat el.

Mărimea pietrelor - care variază de la cea a unui fir de nisip la cea a unei mingi de golf - şi forma lor oferă o idee despre viteza şi distanţa de scurgere a acelui pârâu.

"Pornind de la mărimea acestor pietre (dintre care unele s-au desprins din rocă), putem să deducem că apa curgea cu aproximativ 0,91 metri pe secundă" şi că apa avea o adâncime de circa un metru, corespunzătoare distanţei dintre glezne şi coapse", a precizat William Dietrich.

"Forma acestor pietre dezvăluie faptul că ele au fost transportate, iar mărimea lor confirmă că nu au fost transportate de vânt, ci de un curs de apă", a subliniat Rebecca Williams de la Planetary Science Institute din oraşul Tucson (Arizona), membră a echipei de cercetători care coordonează misiunea Curiosity.

Forma rotunjită a anumitor pietre indică faptul că au fost transportate pe distanţe lungi, de pe înălţimile unui bazin, de unde porneşte un canal denumit "Peace Vallis" care se întâlneşte cu această scurgere aluvială.

Abundenţa de canale în acest bazin i-a determinat pe savanţi să creadă că aceste scurgeri de apă erau continue sau repetate pe parcursul unei periode îndelungate, nefiind ocazionale sau durând doar câţiva ani, afirmă oamenii de ştiinţă americani.

Ei consideră că roverul Curiosity se află în mijlocul unei reţele de foste pârâuri şi râuri.

Cercetătorii vor putea să folosească instrumentele de la bordul robotului Curiosity pentru a determina compoziţia chimică a acestui strat de roci conglomerate, ce ar putea să dezvăluie mai multe informaţii despre caracteristicile mediului umed în care s-au format acele sedimente.

Descoperirea a fost făcută într-un punct aflat la nord de craterul Gale, pe ecuatorul marţian, la poalele muntelui Sharp, un munte înalt de 5.000 de metri ce se află în interiorul craterului şi care este destinaţia finală a robotului Curiosity.

Curiosity a studiat prima bucată de rocă marţiană la începutul săptămânii, mai ales pentru a-şi testa braţul robotizat, iar apoi şi-a reluat drumul pentru a ajunge la Glenelg, o zonă interesantă din punct de vedere geologic, aflată la intersecţia a trei tipuri diferite de structuri geologice.

NASA speră să descopere acolo roci interesante de analizat şi să efectueze primele foraje în solul marţian.

Destinaţia finală a robotului Curiosity este Muntele Sharp, aflat la o distanţă de opt kilometri de punctul său de plecare. Pentru a parcurge acest traseu, robotul va avea nevoie de cel puţin trei luni, întrucât roverul străbate circa 100 de metri pe zi.

Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marţiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat şi mai performant laborator ştiinţific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici