Armele seismice - de la proiectul îndrăzneţ al lui Nikola Tesla la teoriile conspiraţiei. Poate o bombă nucleară să producă cutremure?

Invenţia îndrăzneaţă a lui Nikola Tesla 

Se zvonea că Nikola Tesla a proiectat o maşinărie care atunci când este ataşată la un obiect şi reglată să vibreze la o anumită frecvenţă, poate provoca un efect asemănător unui cutremur asupra obiectului de care este ataşat.

Faimoşii "Vânători de Mituri" de la emisiunea "MythBusters", Adam Savage şi Jamie Hyneman, au construit în anul 2006 mai multe variante ale "maşinii pneumatice de provocat cutremure” concepută de Tesla, folosind ciocane pneumatice modificate, precum şi un actuator liniar electromagnetic controlat de computer. 

Testul nu a reuşit să producă niciun rezultat vizibil. Maşinăria producea o vibraţie vizibilă la 100 de metri distanţă, dar nu era suficient de puternică pentru a provoca un cutremur.

Armele seismice în Al Doilea Război Mondial şi Războiul Rece

Bombele britanice Tallboy şi Grand Slam din al Doilea Război Mondial au fost numite bombe de cutremur, numite astfel pentru modul lor de a distruge ţinte foarte întărite, scuturând fundaţiile aşa cum ar face un cutremur. 

Conform USGS, o explozie nucleară poate provoca un cutremur şi chiar replici. Dar cutremurele induse de explozii au fost mici şi au produs mai puţine replici decât un cutremur real. Nu toate exploziile nucleare au provocat cutremure. Raza de acţiune a unui posibil cutremur declanşat de o explozie este limitată la câteva zeci de kilometri de punctul de impact. 

În ceea ce priveşte întrebarea dacă o explozie nucleară poate declanşa un cutremur, a existat o analiză a înregistrărilor seismice locale privind testele nucleare în anii 1960, din Nevada, care au arătat că exploziile nucleare au cauzat un stres tectonic. Testul nuclear subteran Faultless din 1968 a făcut ca eroziunile să alunece până la 40 km.

Serviciul geologic al Statelor Unite a declarat că a produs o nouă ruptură de falie de aproximativ 1.200 de metri lungime. 

Există, de asemenea, o teorie conform căreia un cutremur din 1998 în Afganistan a fost declanşat de teste termonucleare efectuate în  India şi Pakistan cu între 2 şi 20 de zile înainte.  

Bomba care sare a fost o bombă de 5 tone şi a fost proiectată să explodeze în apă, iar unul dintre efectele sale preconizate a fost acela de a provoca inundaţii masive. Cu toate acestea, ţintele sale erau barajele masive consolidate ale Germaniei naziste care au fost considerate de neatins de armele obişnuite, dar, dacă ar fi sparte, ar cauza prejudicii extinse efortului de război al Germaniei.

Exploziile nucleare subterane pot produce cutremure? 

Da. Însă nu pot fi la fel de distructive ca un cutremur provocat natural de plăcile tectonice.

Coreea de Nord a efectuat  la 3 septembrie 2017 un test nuclear subteran cu o armă termonucleară (bombă cu hidrogen).

Serviciul geologic al Statelor Unite a raportat un cutremur de 6,3 grade, nu departe de situl de testare nucleară Punggye-ri din Coreea de Nord.  

Pot bombele nucleare să provoace un val de tsunami? 

Nu. Testele au arătat că o singură explozie nucleară nu poate produce un tsunami, dar au concluzionat că ar fi necesare 2.000.000 kg  de explozibili la aproximativ 8 km  de coastă pentru a provoca cel mult un val distructiv.

Bomba-tsunami a fost o încercare a americanilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de a dezvolta o armă tectonă care ar putea crea valuri distructive de tip tsunami. Proiectul a început după ce un ofiţer american  a observat mici valuri generate de explozii folosite pentru a curăţa recifele de corali.

Proiectul a fost dezvoltat de armatele SUA şi Noua Zeelandă într-un program numit Project Seal. 

Conceptul a fost considerat fezabil, dar armele în sine nu au fost niciodată dezvoltate sau utilizate pe deplin.

Bomba care sare pe apă a fost dezvoltată şi folosită în al Doilea Război Mondial, pentru a fi aruncată în apă ca mijloc de distrugere a barajelor germane şi pentru a provoca distrugerea capacităţii industriale a Germaniei Naziste, şi inundaţii la scară largă.

Este un cutremur mai puternic decât o bombă nucleară?

Cantitatea de energie eliberată de bomba nucleară de la Hiroshima a fost de aproximativ 10 la puterea 12 Joule, în timp ce un cutremur de 8,9 grade pe scara Richter eliberează energie seismică de aproximativ 10 la puterea 18 Joule.

Un cutremur de 8,9 grade produce de un milion de ori mai multă energie decât bomba de la Hiroshima.

Rusia testează arme tectonice? 

Ziarul Komsomolskaya Pravda din Moscova a raportat la pagina 1, la ediţia 30 mai 1992, că „o armă geofizică sau tectonică a fost de  dezvoltată în URSS în ciuda Convenţiei ONU”, dar  seismologul-maior general V. Bochrov al Ministerului Apărării al URSS a respins categoric orice indiciu privind existenţa unei arme tectonice.  

ONU interzice dezvoltarea armelor ce ar putea altera scoarţa planetei sau care ar putea genera cutremure sau erupţii vulcanice pe cale artificială. 

În acelaşi an, academicianul Aleksey Vsevolodovich Nikolayev, a declarat: "Dezvoltarea unei arme seismice ar însemna utilizarea energiei tectonice acumulate din straturile mai profunde ale Pământului pentru a induce un cutremur distructiv”. El a adăugat însă că  este extrem de ”îndoielnic” ca o armă făcută de om ar putea provoca un cutremur distructiv. 

Roger Clark, lector în geofizică la Universitatea Leeds, a declarat pentru revista Nature în 1996 că au existat două programe secrete sovietice, "Mercur” şi  "Volcano”, care au vizat dezvoltarea unei "arme tectonice” care ar putea declanşa cutremure de la mare distanţă prin manipularea electromagnetismului.

"Nu credem că este imposibilă sau greşită, dar experienţa anterioară sugerează că [o armă tectonică] este foarte puţin probabilă”.

Potrivit revistei Nature, aceste programe erau cunoscute în mod neoficial geofizicienilor occidentali de câţiva ani. Programul Mercur a început în 1987, şi trei teste au fost efectuate în Kârgâzstan, iar ultimul test al Proiectului Volcano  a avut loc în 1992. 

Secretarul american al Apărării William S.Cohen, a spus la 28 aprilie 1997 la Conferinţa privind terorismul, armele de distrugere în masă şi strategia americană, organizată la Universitatea din Georgia, în timp ce discuta despre pericolele ameninţărilor false: "unii se implică chiar şi într-un tip de eco-terorism prin care pot modifica clima, pot declanşa cutremure, erupţii vulcanice de la distanţă prin utilizarea undelor electromagnetice”.

După fenomene tectonice naturale, cum ar fi cutremurul din Haiti din 2010, apar adesea teorii ale conspiraţiei care se referă de obicei la forţele armate ale Statelor Unite şi fostei Uniuni Sovietice (URSS), deşi nu sunt prezentate dovezi.

După cutremurul din Haiti, preşedintele Venezuelei de atunci, Hugo Chávez, a făcut acuzaţii nefondate că acest cutremur ar fi fost cauzat de testarea unei arme tectonice americane.