Uneori, o eclipsă de Soare nu este doar un fenomen astronomic, ci poate deveni și un simbol al păcii. Așa s-a întâmplat în anul 585 î.Hr., în peninsula Anatolia, situată în Asia Mică, unde avea loc o confruntare militară între mezi și lidieni, scrie El Economista.

Un conflict care dura de șase ani fără o rezolvare clară s-a încheiat brusc în momentul în care Soarele s-a întunecat complet. Evenimentul a fost interpretat ca un semn rău, iar soldații au abandonat armele, oprind lupta, potrivit istoricului grec Herodot.

Bătălia oprită de întuneric

„În diferitele bătălii care au avut loc, a existat una nocturnă în al șaselea an al războiului pe care ambele națiuni îl purtau cu același rezultat, deoarece chiar în mijlocul luptei ziua s-a transformat brusc în noapte; această schimbare fusese prezisă de Thales din Milet pentru ionieni, stabilind momentul în acel an în care s-a și întâmplat.

De necrezut! Un mic orășel din Andaluzia a intrat în istorie: are trei campioni mondiali la fotbal

Ce amendă a primit un taximetrist spaniol care a transportat pasageri în Gibraltar

Atunci, lidienii și mezii, văzând ziua transformată în noapte, nu doar că au abandonat bătălia începută, dar s-au grăbit de ambele părți să pună capăt conflictului printr-un tratat de pace”, relata Herodot în „Cele nouă cărți ale Istoriei”.

De altfel, acest eveniment astronomic a fost atât de important încât confruntarea este cunoscută nu doar ca Bătălia de la Halys, ci și ca Bătălia Eclipsei. Conflictul a izbucnit după ce Lidia (actuala Turcie) a oferit refugiu unor păstori sciți, urmăriți de Ciaxares, regele mezilor (în platoul iranian). Regele Lidiei, Alyattes, a refuzat să-i predea, declanșând războiul.

Pacea consfințită printr-o căsătorie regală

Eclipsa a dus la încheierea unui acord de pace. Potrivit lui Herodot, fiica lui Alyattes, Aryenis, a fost căsătorită cu Astyages, fiul lui Ciaxares. În plus, ca parte a înțelegerii, râul Halys a fost stabilit drept graniță între cele două regate.

„Mediatorii și negociatorii acestei împăcări au fost Syennesis, cilicianul, și Labynetos, babilonianul, care nu doar că au facilitat reconcilierea, dar au și consolidat pacea printr-o alianță matrimonială; au stabilit ca Alyattes să-și dea fiica Aryenis de soție lui Astyages, fiul lui Ciaxares. La aceste popoare, ceremoniile solemne ale alianței sunt asemănătoare cu cele ale grecilor, cu singura particularitate că își fac o mică incizie pe brațe și își ling reciproc sângele”, scria istoricul grec.

Prima eclipsă prezisă din istorie?

Un aspect curios al acestui episod este că ar putea fi prima eclipsă anticipată în istorie. Mai mulți istorici clasici, precum Cicero, Pliniu cel Bătrân sau Herodot, susțin că Thales din Milet ar fi prezis întunecarea Soarelui.

Astfel, savantul grec ar fi realizat prima predicție științifică a unui fenomen astronomic, bazându-se pe observații și pe cicluri de eclipse (precum ciclul saros), dezvoltate de astronomii babilonieni. Aceștia au fost primii care au observat repetarea fenomenului: la fiecare 223 de luni, adică 6.585 de zile (18 ani, 11 zile și 8 ore), are loc o eclipsă.

Totuși, există îndoieli privind exactitatea acestei predicții, deoarece nivelul cunoștințelor astronomice din acea perioadă ar putea să nu fi fost suficient. De asemenea, rămâne neclar dacă bătălia se desfășura exact în acel moment al zilei, având în vedere că fenomenul ar fi avut loc cu puțin înainte de apus. Cert este însă că NASA confirmă producerea eclipsei în acea zonă geografică și la acea dată.

Spania devine epicentrul eclipselor între 2026 și 2028

Peninsula Iberică se pregătește acum să trăiască, în seara zilei de miercuri, 12 august, prima eclipsă totală de Soare vizibilă din această zonă după mai bine de un secol. Este primul eveniment din așa-numitul „Trio de Eclipse” (2026–2027–2028), o secvență fără precedent care va transforma Spania în centrul mondial al observațiilor astronomice timp de trei ani consecutivi.

A doua eclipsă, pe 2 august 2027, este considerată de comunitatea științifică drept cea mai lungă eclipsă totală de Soare a secolului XXI vizibilă din Europa, cu până la cinci minute de întuneric total în Ceuta. A treia, pe 26 ianuarie 2028, va crea un spectaculos „inel de foc” care va traversa Peninsula Iberică de la sud-vest la nord-est.