Prima pagină » Localnicii din Palma Mallorca au ajuns la limită: peste 92.000 de locuințe sunt deținute de străini / Protest masiv în centrul orașului

Localnicii din Palma Mallorca au ajuns la limită: peste 92.000 de locuințe sunt deținute de străini / Protest masiv în centrul orașului

Zeci de mii de protestatari în Palma, 25.000 conform poliției și peste 70.000 conform organizatorilor, au denunțat duminică faptul că traiul pe insulă a devenit o cursă cu obstacole.
Localnicii din Palma Mallorca au ajuns la limită: peste 92.000 de locuințe sunt deținute de străini / Protest masiv în centrul orașului
Foto: Captura X
Mădălina Dinu
27 iul. 2026, 13:23,

Mobilizarea din centrul orașului Palma a fost una dintre cele mai mari din ultimii ani din Insulele Baleare, cetățenii cerând o schimbare profundă a modelului economic, teritorial și turistic al arhipelagului, notează El Diario.

Manifestația, organizată de platforma „Menys Turisme, Més Vida” (Mai puțin turism, mai multă viață) și susținută de 134 de organizații sociale, a reunit activiști de mediu, asociații pentru dreptul la locuință, sindicate, familii, tineri, muncitori și pensionari. Protestul a depășit simpla respingere a turismului de masă, transformându-se într-un semnal de alarmă privind deteriorarea gravă a condițiilor de viață ale populației rezidente.

Marșul s-a desfășurat în mod pașnic de la Plaça d’Espanya până la destinația finală, Plaça de ses Voltes, situată la poalele Catedralei. Aici au apărut primele momente de tensiune: forțele de ordine desfășurate la fața locului au refuzat inițial accesul marii majorități a manifestanților, în ciuda faptului că piața avea o capacitate mult mai mare.

„Vrem să intrăm!”, au strigat oamenii din exterior, în timp ce persoanele care reușiseră deja să pătrundă cereau poliției să permită accesul tuturor. În cele din urmă, porțile au fost deschise în uralele mulțimii, în timp ce alte mii de persoane așteptau în zonele adiacente, creând o scenă fără precedent în capitala Insulelor Baleare.

Confruntări violente la finalul marșului

Cele mai tensionate evenimente ale zilei au avut loc la încheierea demonstrației. Poliția a intervenit în forță cu bastoane și a tras cu gloanțe de cauciuc împotriva protestatarilor, care au reacționat strigând: „Mi-ar fi rușine să fiu polițist!” și „Afară cu forțele de ocupație!”.

Potrivit agenției Europa Press, unii manifestanți au aruncat cu obiecte înspre forțele de ordine, fiind imediat mustrați și opriți de ceilalți participanți la marș. În momentul în care câțiva protestatari au încercat să negocieze cu autoritățile, trupele antirevoltă au lansat o șarjă violentă. Mai multe persoane au fost rănite, fiind necesară intervenția ambulanțelor.

În mijlocul acestor violențe, mulțimea a ridicat mâinile pentru a demonstra că nu opune rezistență și a început să cânte „La Balanguera” (imnul oficial din Mallorca), ca formă de protest pașnic.

Marșul a fost susținut de o gamă largă de platforme și sindicate. Mesajul transmis pe străzile principale din Palma a fost clar: modelul de creștere economică din ultimele decenii a adus insula Mallorca într-o situație critică din cauza problemelor legate de locuințe, gestionarea teritoriului, mobilitate, resurse naturale și calitatea generală a vieții.

Pe parcursul mobilizării au fost afișate pancarte cu mesaje precum: „Volem turism, però no així” („Vrem turism, dar nu așa”), „No tenim por” („Nu ne este frică”), „Qui estima Mallorca no la ven” („Cine iubește Mallorca nu o vinde”) sau „Mallorca no està en venda” („Mallorca nu este de vânzare”).

Contextul social și represiunea politică

Protestul s-a desfășurat într-un climat de maximă tensiune socială, agravat de arestarea cu două săptămâni în urmă a doi activiști. Aceștia sunt anchetați pentru acțiuni de protest comise împotriva a cinci agenții imobiliare din Santa Maria del Camí, Garda Civilă acuzându-i chiar de apartenență la un grup infracțional organizat.

La finalul demonstrației de duminică, cele două tinere activiste arestate anterior au ținut un discurs în care au salutat sprijinul masiv al publicului, numindu-l „o victorie împotriva represiunii și a fricii prin care s-a încercat demobilizarea cetățenilor”. Ele au adăugat:

„Cei care iubesc Mallorca nu o abandonează și nu o transformă într-o simplă vitrină. Mallorca nu este o bucată de pământ pentru speculă, ci înseamnă oamenii care locuiesc aici, cultura și istoria sa. Dacă acest model economic, care teoretic ar trebui să ne îmbogățească pe toți, este cel care ne alungă din propriile case, atunci el trebuie neapărat reconsiderat.”

Criza locuințelor și speculațiile imobiliare

Accesul la locuințe a reprezentat punctul central al revoltei. Organizatorii susțin că această criză nu mai este cauzată doar de un dezechilibru clasic între cerere și ofertă, ci de transformarea locuințelor în active financiare destinate exclusiv speculațiilor internaționale.

Deși guvernul regional din Baleare, condus de Marga Prohens (Partidul Popular), susține că prioritizează accesul rezidenților la piața imobiliară prin construirea de locuințe la prețuri accesibile și deblocarea rapidă a noilor planuri urbanistice, mișcările sociale critică aceste măsuri. Activiștii subliniază că Insulele Baleare înregistrează cele mai mari prețuri de achiziție și închiriere din toată Spania, devenind inaccesibile pentru majoritatea populației.

De asemenea, este criticată dur așa-numita „lege omnibus”, adoptată de partidele de dreapta PP și Vox, care permite companiilor și persoanelor juridice să cumpere locuințe subvenționate pentru a le scoate la închiriere.

În timp ce guvernul justifică măsura ca fiind o modalitate de a crește fondul locativ, opoziția o consideră o facilitate directă acordată marilor dezvoltatori imobiliari pe o piață deja extrem de tensionată. Pentru mii de muncitori, tineri și familii, găsirea unui cămin a devenit imposibilă, mulți fiind obligați să părăsească insula din cauza costurilor.

Peste 92.000 de locuințe deținute de străini

Conform datelor cadastrale compilate de geograful Antoni Marcús, peste 92.000 de locuințe din Insulele Baleare aparțin unor proprietari străini, cifră ce depășește cu mult media națională. În municipalități turistice de lux precum Andratx, Deià, Calvià, Santanyí și Sóller, acest procent trece de 20%, ajungând în unele cazuri până la 40%. Această realitate blochează complet accesul localnicilor la proprietăți.

La această presiune se adaugă numărul uriaș de case lăsate goale. Cel mai recent recensământ al Institutului Național de Statistică (INE) indică peste 100.000 de locuințe neocupate în Insulele Baleare. Platformele sociale consideră că acest fond locativ ar fi esențial pentru rezolvarea crizei, dacă s-ar implementa politici publice de reabilitare și de introducere a lor pe piața chiriilor pe termen lung.

Arhipelagul este, totodată, una dintre regiunile din Spania cu cea mai mare concentrare de proprietăți în mâinile „marilor proprietari” (persoane fizice sau juridice care dețin mai mult de zece imobile). Aceștia controlează un total de 26.061 de locuințe (4,53% din fondul total). Mai mult, o investigație realizată de publicația elDiario.es pe baza datelor de la Registrul Funciar arată că 6.672 de locuințe aparțin unor entități sau persoane care dețin fiecare peste o sută de proprietăți (1,16% din total).

Impactul asupra mediului și depășirea limitelor

Organizatorii au ținut să sublinieze că problema depășește zona financiară; supraturismul afectează în mod direct viața de zi cu zi. Extinderea chiriilor în regim turistic a transformat cartiere întregi, ducând la expulzarea locatarilor tradiționali. În plus, afluxul masiv de vizitatori pune o presiune insuportabilă pe infrastructura rutieră, plaje, rezervațiile naturale și rezervele extrem de limitate de apă potabilă ale insulei.

În timp ce executivul regional afirmă că deține controlul asupra extinderii numărului de locuri de cazare, societatea civilă consideră că reformele actuale sunt inutile deoarece nu reduc numărul efectiv de turiști și nu limitează folosirea locuințelor ca instrumente de investiții destinate cererii internaționale. Organizațiile susțin că Mallorca și-a depășit definitiv capacitatea de suport și cer imperios oprirea construcțiilor pe terenurile rurale, revizuirea planurilor de urbanism și protejarea strictă a ultimelor zone naturale rămase.

Recomandarea video