Organizația Meteorologică Mondială (OMM) avertizează că principalele efecte ale fenomenului nu s-au manifestat încă pe deplin. Temperaturile cele mai ridicate asociate cu El Niño apar, de regulă, după atingerea vârfului fenomenului, de obicei între noiembrie și ianuarie, notează EFE.
Situația este cu atât mai importantă pentru Europa, inclusiv Spania, cu cât continentul traversează deja o perioadă extrem de caldă. Potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, Europa de Vest a avut cea mai călduroasă perioadă iunie-iulie de la începutul măsurătorilor, în timp ce la nivel mondial luna iulie a fost a doua cea mai caldă din istorie. Temperatura medie globală a fost cu 1,47 grade Celsius peste nivelul perioadei preindustriale 1850-1900.
Specialiștii fac însă o diferență între valurile de căldură actuale din Europa de Vest și efectele viitoare ale lui El Niño. Temperaturile ridicate din această vară sunt legate în principal de încălzirea globală provocată de emisiile de gaze cu efect de seră și de persistența unor configurații de presiune atmosferică în emisfera nordică.
NASA a observat deja modificări în ecosistemul marin al Pacificului. Datele obținute în iunie 2026 de satelitul PACE indică o reducere a concentrației de clorofilă în Pacificul ecuatorial central față de aceeași perioadă din 2025. Clorofila este un indicator al prezenței fitoplanctonului, aflat la baza lanțului trofic marin.
El Niño slăbește alizeele, ceea ce permite apei calde să rămână la suprafață și reduce aportul de apă rece și nutrienți din adâncuri. Consecința poate fi diminuarea fitoplanctonului, urmată de efecte asupra zooplanctonului, peștilor, păsărilor marine și mamiferelor.
Efectele nu se limitează la temperaturi. Potrivit informațiilor din sursa analizată, sezonul taifunurilor din Pacificul de Nord-Vest ar putea fi cu aproximativ 60% mai activ decât media perioadei 1991-2020. China, Filipine și alte țări asiatice sunt printre zonele expuse.
Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) estimează, de asemenea, că episodul El Niño va continua să se intensifice până la sfârșitul lui 2026 și indică o probabilitate de 97% ca acesta să persiste până la începutul primăverii boreale din 2027.
Pentru Spania, mesajul nu este că El Niño va provoca automat un nou val de căldură, ci că fenomenul apare într-un context climatic deja foarte cald. Efectele sale asupra temperaturilor globale urmează să fie mai clare în lunile care vin.