La Gomera, una dintre cele mai mici insule ale arhipelagului din Canare, are doar aproximativ 370 de kilometri pătrați, dar este recunoscută de UNESCO.
Insula a fost declarată Rezervație a Biosferei UNESCO în 2012, datorită biodiversității și peisajelor sale extraordinare. În centrul insulei se află Parcul Național Garajonay, inclus la rândul său în Patrimoniul Mondial UNESCO încă din 1986.
Parcul are un ecosistem de laur, laurisilva, și o pădure umedă cu o vegetație în stilul celor care acopereau mari zone ale Europei în urmă cu zeci de milioane de ani. Pădurea este traversată de numeroase trasee și râpe adânci formate în terenul vulcanic.
Parcul Garajonay își leagă numele și de una dintre cele mai cunoscute legende ale insulei. Gara, o prințesă din La Gomera, și Jonay, un tânăr din Tenerife, s-ar fi îndrăgostit în ciuda opoziției familiilor lor.
Legenda spune că cei doi au fugit și, după ce au fost înconjurați de cei care îi urmăreau, au ales să moară împreună. Povestea lor a dat numele unuia dintre cele mai spectaculoase locuri ale insulei.
La Gomera are, în plus, și o comoară culturală unică. Silbo Gomero, limbajul fluierat tradițional al insulei, a fost inclus în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO în 2009.
Prin combinații de fluierături, locuitorii pot reproduce sunetele limbii spaniole și pot transmite mesaje peste văile și râpele insulei. Tradiția este încă vie, fiind predată în școli și practicată de comunitatea locală