Prima pagină » Spania, în cădere liberă la testele PISA. România are o situație și mai gravă

Spania, în cădere liberă la testele PISA. România are o situație și mai gravă

Rezultatele PISA 2025 arată o deteriorare a performanțelor elevilor în Spania.
Spania, în cădere liberă la testele PISA. România are o situație și mai gravă
Sursă foto: Hepta
Ionuț Axinescu
08 sept. 2026, 12:45,

Pentru Spania, nivelul rezultatelor este unul alarmant, deși situația este mult mai bună comparativ cu România.

Spania vs. România la testele PISA

În România, scorul obținut de elevi este de 419 puncte la Matematică, 413 la Citire și 425 la Științe. Asta în timp ce elevii spanioli au obținut, potrivit datelor oficiale, 457 la Matematică, 451 la Citire și 477 la Științe.

În Spania, rezultatele reprezintă cel mai slab nivel înregistrat de țară de la începutul testării PISA. Față de ediția precedentă, elevii spanioli au pierdut 16 puncte la Matematică, 23 la Citire și 8 la Științe, iar presa iberică vorbește despre o „scufundare istorică” a învățământului național.

România: mai mult de jumătate dintre elevi, sub nivelul minim

Situația este și mai îngrijorătoare în România. 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la Matematică, ceea ce înseamnă că, pentru prima dată, România trece de pragul de 50% la acest indicator.

La Citire, 48% dintre elevii români nu ajung la nivelul minim, iar la Științe procentul este de 46%.

Prin comparație, în Spania, proporția elevilor care nu ating nivelul minim este de aproximativ 33% la Matematică și 32% la Citire.

Scăderea la testele PISA nu afectează doar România și Spania

Problema este însă una mult mai amplă. OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) avertizează asupra unei „scăderi continue” a rezultatelor școlare în ultimul deceniu. Chiar și țări care au dominat în mod tradițional clasamentele PISA, precum Japonia și Coreea de Sud, au înregistrat scăderi vizibile.

Printre factorii indicați se numără dificultățile tot mai mari de concentrare, scăderea interesului pentru lectură, problemele de disciplină în școli, timpul petrecut în fața ecranelor și faptul că școlile au devenit mai diverse fără ca resursele să crească în același ritm.