Ambasada Spaniei, omagiu pentru regretatul Sorin Mărculescu: traducerea „extraordinară” a lui Don Quijote și moștenirea unui hispanist de excepție

Moartea lui Sorin Mărculescu, poet, traducător și unul dintre cei mai importanți hispaniști români, a determinat un omagiu public din partea Ambasadei Spaniei și a Institutului Cervantes din București. Cele două instituții au precizat în mesajul lor că traducerea lui „Don Quijote” reprezintă doar una dintre contribuțiile prin care Mărculescu a lăsat o moștenire de „incalculabilă valoare” în relația culturală dintre Spania și România.

„Extraordinara sa traducere a lui Don Quijote – pentru a o menționa doar pe cea mai cunoscută – și colaborarea sa cu Institutul Cervantes din București lasă o moștenire de o valoare incalculabilă”, au transmis reprezentanții Ambasadei Spaniei în România și ai Institutului Cervantes.

Satul din Spania în care a mai rămas un singur locuitor. Cum arată viața lui

Meseriile care ar putea câștiga teren în era inteligenței artificiale. Analiza care arată totul despre viitorul muncii în Spania

Mărculescu a murit la aproape 90 de ani, vârstă pe care ar fi împlinit-o pe 19 noiembrie. Născut la București în 1936, el a absolvit în 1959 Facultatea de Filologie, secția franceză, și a lucrat timp de peste două decenii ca lector la editurile Univers, Albatros și Cartea Românească. După 1990, a devenit redactor la Editura Humanitas.

Autorii traduși de hispanist

Pentru cultura spaniolă, însă, numele său rămâne legat în primul rând de munca de traducător și hispanist. Mărculescu a tradus integral opera lui Baltasar Gracián, însoțită de un aparat consistent de note, dar și texte de Calderón de la Barca și Miguel de Cervantes, printre care „Teatru”, „Nuvele exemplare”, „Muncile lui Persiles și ale Sigismundei”, „Galateea” și o nouă versiune a romanului „Don Quijote”.

Lista autorilor spanioli pe care i-a adus în limba română îi include, de asemenea, pe Dámaso Alonso, José Ortega y Gasset, Miguel de Unamuno și Fernando Savater. Activitatea sa de traducător s-a extins însă mult dincolo de spațiul hispanic, cu tălmăciri din literaturile anglo-americană, franceză, italiană, germană și portugheză, între autorii traduși numărându-se T.S. Eliot, Boris Vian, Umberto Eco, Julius Evola, Paulo Coelho și Yasunari Kawabata.

Sorin Mărculescu a fost, în același timp, poet și eseist

Ambasada Spaniei și Institutul Cervantes au amintit și un fragment din propria reflecție a lui Sorin Mărculescu despre dispariție și creație: „Murim, într-un sens mai larg, nu doar în ceea ce scriem sau creăm, ci și prin fiecare lucru pe care îl facem”. Instituțiile spaniole au transmis că opera și dedicarea sa pentru cultura spaniolă vor rămâne vii.

Sorin Mărculescu a fost, în același timp, poet și eseist. A publicat volume precum „Cartea nunților” (1968), „Locul sîmburelui” (1973), „Carte singură” (1982), „Fluviul întîmplător” (1985), „Semne de carte” (1988) și „Lumină de seară” (2000).

„Locul sîmburelui” și „Carte singură” sunt considerate referințe importante, deși discrete, ale liricii românești postbelice.

Prin opera sa poetică, prin traduceri și prin studiul marilor literaturi, Mărculescu a devenit unul dintre acei cărturari care au făcut legătura între culturi. Iar omagiul transmis de reprezentanții Spaniei pune în lumină tocmai această parte a moștenirii sale: contribuția la apropierea dintre literatura spaniolă și cititorul român.