Tezaurul de la Villena a fost descoperit în 1963, în Rambla del Panadero, în provincia Alicante. Este unul dintre cele mai importante ansambluri de orfevrărie din epoca bronzului de pe Peninsula Iberică și cuprinde obiecte din aur, argint, fier și alte materiale. Tezaurul a fost ascuns într-un vas de ceramică și a rămas îngropat timp de aproximativ 3.000 de ani, notează National Geographic.
Printre piesele descoperite se află numeroase obiecte din aur, inclusiv brățări și vase, dar și două piese care i-au intrigat pe cercetători prin aspectul lor. Este vorba despre o brățară sau verigă deschisă din fier și o mică piesă semisferică, goală pe interior, acoperită cu foiță de aur.
Prezența fierului într-un astfel de tezaur a ridicat o problemă importantă. La momentul în care a fost realizat ansamblul, producția de fier obținut din minereuri terestre nu era încă răspândită în Peninsula Iberică. Cercetătorii au vrut astfel să afle de unde provenea metalul folosit pentru cele două obiecte.
Analizele efectuate asupra pieselor au indicat o concentrație ridicată de nichel, caracteristică fierului provenit din meteoriți. Cercetătorii au ajuns la concluzia că cele două obiecte sunt, cu o probabilitate ridicată, realizate din fier meteoritic.
Asta înseamnă că metalul a ajuns pe Pământ odată cu un meteorit, iar oamenii din epoca bronzului au reușit să îl identifice și să îl folosească pentru realizarea unor obiecte de valoare. Nu este, așadar, vorba despre un material „extraterestru” în sensul science-fiction al termenului, ci despre metal provenit dintr-un corp ceresc care a ajuns pe Pământ.
Cele două obiecte sunt considerate deosebit de importante tocmai pentru că reprezintă unele dintre cele mai vechi exemple de utilizare a fierului meteoritic în Peninsula Iberică. Descoperirea arată că oamenii din acea perioadă cunoșteau și foloseau materiale rare cu mult înainte ca metalurgia fierului terestru să devină obișnuită.
Cercetările recente asupra tezaurului au scos la iveală și alte indicii despre legăturile pe distanțe mari ale comunităților din epoca bronzului. Un studiu publicat în 2026 a stabilit că o bucată de rășină fosilă dintr-una dintre piesele de aur este chihlimbar baltic, cunoscut sub denumirea de succinită.
Prezența chihlimbarului provenit din zona Mării Baltice, alături de fierul meteoritic și de cantitatea mare de aur și argint, indică circulația unor materii prime pe distanțe foarte mari în timpul epocii bronzului. Cercetătorii consideră că zona Villena și așezarea Cabezo Redondo făceau parte din rețele complexe de schimb care conectau spațiul mediteranean cu regiuni continentale.
Tezaurul de la Villena nu este, prin urmare, doar o colecție spectaculoasă de obiecte prețioase. Descoperirile făcute în urma analizelor moderne oferă indicii despre nivelul tehnologic al comunităților din urmă cu aproximativ 3.000 de ani și despre amploarea schimburilor comerciale din acea perioadă.
Faptul că două dintre obiecte au fost realizate din fier provenit dintr-un meteorit transformă însă tezaurul într-un caz cu totul special. Pentru oamenii care le-au confecționat, materialul căzut din cer trebuie să fi fost extrem de rar, iar folosirea lui pentru obiecte ornamentale sugerează că avea o valoare aparte.