Spania rămâne fără spațiu de manevră financiară pentru viitoarele crize. Cât va ajunge să plătească pentru datoria publică

În ultimii ani, Spania a fost nevoită să aloce sume importante pentru a limita efectele unor evenimente excepționale. Pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, inundațiile devastatoare din Valencia și criza energetică provocată de conflictele internaționale au generat cheltuieli de miliarde de euro, scrie 20minutos.

Potrivit Autorității Independente pentru Responsabilitate Fiscală (AIReF), costul fiscal al pandemiei a fost de aproximativ 35 de miliarde de euro. Pachetele de ajutor acordate în contextul războiului din Ucraina au depășit 40 de miliarde de euro, iar pagubele și măsurile asociate fenomenului DANA din Valencia au presupus cheltuieli de aproximativ 12,5 miliarde de euro.

La acestea se adaugă 8,6 miliarde de euro cheltuiți de guvernul spaniol pentru măsuri de sprijin în contextul războiului din Iran, potrivit estimărilor Băncii Spaniei.

Dacă îți cumperi haine de la Zara și Mango, atenție la mărimi. L nu e întotdeauna L. Studiu al Organizației Consumatorilor din Spania

SUA amenință navele spaniole cu taxe de 180.000 de euro pe cursă. Comisia Europeană promite sprijin pentru Madrid

Până acum, autoritățile au reușit să finanțeze aceste intervenții datorită creșterii economice și dobânzilor scăzute, care au permis statului să se împrumute la costuri relativ mici. Însă aceste condiții favorabile încep să dispară, iar capacitatea de reacție în cazul unor noi situații de urgență se reduce.

Datoria publică devine tot mai scumpă

Creșterea dobânzilor la nivel internațional, pe fondul unui nou val de inflație, face ca finanțarea datoriei publice să fie tot mai costisitoare pentru Spania.

Potrivit datelor Trezoreriei, dobânda medie pentru datoria publică aflată deja în circulație este de 2,45%, în timp ce noile împrumuturi contractate de stat au un cost mediu de 3,41%.

Diferența este importantă deoarece datoria ajunsă la scadență trebuie înlocuită prin noi emisiuni de titluri. Astfel, împrumuturile contractate în trecut, când dobânzile erau foarte mici, sunt înlocuite treptat cu unele mai scumpe.

În aceste condiții, o parte tot mai mare din bugetul public va trebui folosită pentru plata dobânzilor, în detrimentul altor cheltuieli sau al unor eventuale măsuri de sprijin pentru populație și companii.

„Capacitatea de a face față unor noi șocuri va fi mai redusă, iar știm că este foarte probabil să apară noi calamitați”, a declarat Raymond Torres, directorul departamentului de analiză economică al Funcas, un centru de studii economice din Spania.

Cheltuielile cu dobânzile ar putea ajunge la aproape 64 de miliarde de euro

Potrivit estimărilor Funcas, economia spaniolă va crește mai lent în următorii ani, în timp ce deficitul public va continua să pună presiune asupra finanțelor statului.

În paralel, cheltuielile cu dobânzile la datoria publică sunt așteptate să crească semnificativ.

• În prezent: aproximativ 43,35 miliarde de euro anual.
• În 2031: 63,779 miliarde de euro, potrivit estimărilor Funcas.
• Creștere estimată: 46% în cinci ani.

Suma prognozată pentru 2031 ar echivala cu aproximativ 70% din cheltuielile anuale ale Spaniei pentru educație, avertizează Raymond Torres.

Această evoluție ar putea limita posibilitatea guvernului de a interveni prin programe de ajutor similare celor adoptate în timpul pandemiei sau al crizei provocate de războiul din Ucraina.

Carlos Ocaña, directorul general al Funcas, a explicat că perioada în care guvernele și familiile se puteau împrumuta foarte ieftin s-a încheiat.

„Finanțarea nu mai are o dobândă zero sau aproape zero, iar acest lucru face imposibilă, în viitor, adoptarea unor măsuri precum cele luate în timpul crizei din Ucraina sau al pandemiei”, a declarat acesta.

Funcas cere crearea unei rezerve bugetare

În acest context, Funcas recomandă autorităților să profite de perioada în care economia încă evoluează favorabil pentru a crea o rezervă bugetară care să poată fi folosită în cazul unor noi crize.

Obiectivul este păstrarea unei capacități suficiente de intervenție, fără ca statul să fie obligat să se împrumute masiv în condiții nefavorabile atunci când apare o urgență.

„Am trăit mulți ani cu dobânzi apropiate de zero. Finanțarea era foarte ușoară, iar acest lucru le oferea guvernelor, dar și familiilor, posibilitatea de a se împrumuta și de a cheltui pentru consum și investiții. Acea perioadă s-a încheiat”, a explicat Carlos Ocaña.

Avertismentul vine într-un moment în care autoritățile trebuie să gestioneze simultan costurile datoriei publice, evoluția deficitului și nevoia de a finanța serviciile publice.

Potrivit Funcas, provocarea este ca Spania să își consolideze rezervele financiare înainte de următoarea criză, astfel încât să nu piardă capacitatea de a proteja populația atunci când apar noi evenimente cu efecte economice majore.