Angajații din Spania care au copii sub 12 ani pot cere modificarea programului de lucru. Ce prevede legea

Potrivit datelor prezentate de publicația EL ESPAÑOL, aproximativ 50% dintre angajați întâmpină dificultăți în a îmbina viața profesională cu responsabilitățile familiale. În plus, peste 507.000 de persoane au lucrat cu jumătate de normă în 2025 pentru a putea îngriji alte persoane.

Situația este deosebit de dificilă pentru femeile care își cresc singure copiii. Datele Fundației Adecco arată că 91% dintre femeile șomere care conduc familii monoparentale nu găsesc un program de lucru compatibil cu responsabilitățile familiale.

Ce drepturi au părinții cu copii sub 12 ani

Articolul 34, alineatul 8, din Statutul lucrătorilor din Spania prevede dreptul angajaților de a solicita adaptarea programului de lucru pentru a-și putea îndeplini responsabilitățile familiale.

„Cu accentul ăsta nu poți lucra cu publicul”. Cum sunt discriminați oamenii în Spania pentru felul în care vorbesc

Borja Sanjuán Roca, politician din Valencia, despre România, Steaua și naționala anilor ’90

Această posibilitate se aplică până când copilul împlinește 12 ani și poate include modificarea orelor de intrare și de ieșire, reorganizarea intervalelor de lucru sau solicitarea muncii de la distanță, dacă natura postului permite acest lucru.

Modificările solicitate trebuie să fie rezonabile și proporționale, ținând cont atât de nevoile angajatului, cât și de cele organizatorice sau de producție ale companiei.

Un avantaj important este că adaptarea programului de lucru nu presupune automat reducerea salariului. Angajatul poate solicita un orar care să îi permită să aibă grijă de copil, fără să renunțe la o parte din veniturile sale.

Totuși, acest drept nu înseamnă că orice solicitare trebuie acceptată în forma propusă. Compania poate refuza cererea dacă are motive justificate, caz în care pot apărea negocieri între angajator și angajat.

Dacă firma respinge solicitarea invocând motive organizatorice sau economice, iar angajatul consideră că refuzul nu este justificat, acesta se poate adresa instanței pentru a-și apăra drepturile.

Ce se întâmplă dacă angajatorul refuză cererea

Angajații care se confruntă cu un refuz nejustificat pot depune o acțiune la instanța de litigii de muncă. Potrivit articolului, termenul este de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea refuzului.

Aceste cauze au prioritate la soluționare. Dacă judecătorul consideră că firma nu și-a justificat în mod corespunzător decizia, poate obliga angajatorul să accepte adaptarea programului. În schimb, dacă se demonstrează că modificarea ar afecta în mod serios organizarea activității, cererea poate fi respinsă.

O alternativă este reducerea programului de lucru pentru îngrijirea copilului. Această măsură este reglementată separat și permite angajaților care au în grijă directă un copil sub 12 ani să lucreze mai puține ore.

Spre deosebire de adaptarea programului, reducerea timpului de lucru atrage o diminuare proporțională a salariului. Conform articolului, compania este obligată să acorde această reducere dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Munca de la distanță și flexibilitatea programului

Digitalizarea a făcut ca munca de la distanță să devină o opțiune pentru tot mai mulți angajați. Atunci când activitatea profesională permite acest lucru, părinții pot solicita să lucreze de acasă integral sau parțial, pentru a gestiona mai ușor responsabilitățile familiale.

De asemenea, unele contracte colective de muncă prevăd măsuri suplimentare de flexibilitate, precum intervale mai largi pentru începerea și încheierea programului sau posibilitatea de a acumula ore pentru a beneficia ulterior de zile libere.

Din acest motiv, înainte de a depune o solicitare, angajații sunt sfătuiți să verifice prevederile contractului colectiv aplicabil companiei. Acesta poate include soluții suplimentare pentru concilierea vieții profesionale cu cea de familie.