Luca Niculescu, diplomat independent a fost învestit în funcția de prim-ministru al României, în urma votului din Parlament. Presa din Spania îl descrie drept „europeist” în titlul articolului dedicat numirii sale.
Noul premier va conduce un guvern format din 12 miniștri ai Partidului Social Democrat (PSD) și șase miniștri independenți, după o perioadă de aproape șase luni în care România s-a confruntat cu o criză politică și instituțională.
Parlamentul l-a ales pe Niculescu cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, peste pragul de 233 de voturi necesar învestirii. Majoritatea a fost asigurată de grupurile parlamentare de centru-stânga și centru-dreapta.
Deputații Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), partid de extremă dreapta aflat în opoziție, au părăsit sala după ce au catalogat noul guvern drept un „guvern-marionetă”. Reprezentanții SOS România și-au exprimat, la rândul lor, dezacordul prin pancarte prin care cereau alegeri anticipate.
Învestirea lui Niculescu permite României să aibă din nou un guvern cu atribuții depline, după mai bine de cinci luni. Predecesorul său, Ilie Bolojan, din Partidul Național Liberal (PNL), de centru-dreapta, a fost demis în luna mai printr-o moțiune de cenzură și a rămas în funcție ca premier interimar.
Votul a venit după alte trei încercări de a găsi un succesor pentru Bolojan. Candidații anteriori nu au reușit să obțină sprijinul Parlamentului sau și-au retras candidaturile înainte de vot.
Bolojan era considerat un reformator hotărât, care a introdus măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar al României. Aceste măsuri au fost nepopulare pe plan intern, dar au beneficiat de sprijinul Uniunii Europene și al altor actori internaționali.
„Ieșim din șase luni de criză. Începând din această seară, vom organiza prima ședință a Guvernului. Prioritățile sunt cunoscute, România nu mai poate aștepta”, a declarat noul prim-ministru, referindu-se la necesitatea reducerii deficitului bugetar, care în 2025 s-a situat la 7,9% din produsul intern brut (PIB), cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Printre prioritățile guvernului se numără și investițiile în apărare, pentru consolidarea flancului estic al NATO, într-un context regional marcat de tensiuni și incursiuni aeriene.
Termenul folosit de presa spaniolă pentru a-l descrie pe Luca Niculescu este europeísta, tradus prin „europeist”. În limba spaniolă, acesta are o nuanță diferită de proeuropeo, echivalentul lui „proeuropean”.
Dacă al doilea termen desemnează, în principal, o poziție geopolitică favorabilă integrării europene și Uniunii Europene, europeísta face trimitere la un curent ideologic și cultural mai amplu, care promovează identitatea și valorile comune ale Europei.
Prin alegerea acestui cuvânt, publicația îl prezintă pe Niculescu prin prisma unei viziuni favorabile construcției europene, nu doar a sprijinului pentru instituțiile Uniunii Europene.