Drumul până la obținerea dreptului de a profesa ca medic specialist în Spania este lung. Admiterea la facultatea de medicină presupune obținerea unui punctaj foarte mare la examenul de admitere la universitate, cunoscut sub numele de Selectividad. Urmează șase ani de studii, apoi încă patru sau cinci ani de pregătire în rezidențiat. Pentru a obține un loc de rezidențiat, absolvenții trebuie să promoveze examenul MIR, informează Infobae.
Concurența din această sesiune se anunță mai puternică decât în anii precedenți. 21.668 de candidați au fost admiși să susțină examenul, cu aproximativ 5.000 mai mulți decât anul trecut, în condițiile în care numărul locurilor disponibile a crescut cu doar 400.
Lista provizorie a candidaților admiși arată și o schimbare importantă: în această ediție, medicii străini sunt mai numeroși decât cei spanioli. Mai exact, 12.569 de absolvenți din alte țări s-au înscris la examen, față de 11.573 de candidați spanioli.
Este pentru prima dată în istoria examenului MIR când se înregistrează o asemenea situație. Creșterea este legată și de accelerarea procedurilor de recunoaștere a diplomelor obținute în străinătate și a stârnit îngrijorare în rândul candidaților spanioli.
„Vorbim despre mii de medici care învață 10-12 ore pe zi, timp de luni întregi, și care descoperă brusc că numărul candidaților este cu 35% mai mare decât anul trecut, în timp ce numărul locurilor disponibile a crescut cu doar 4%”, explică Jesús Arzúa, președintele Asociației Spaniole a Medicilor MIR (AME).
Arzúa critică „incertitudinea” în care sunt ținuți candidații, care au trecut deja printr-o sesiune neobișnuită anul trecut, marcată de probleme informatice și întârzieri. „Vedem cum, și în acest an, Ministerul Sănătății continuă să acționeze fără o planificare și o organizare adecvate”, spune el.
Creșterea numărului de medici veniți din alte țări se datorează, în parte, progreselor făcute în 2025 de Ministerul Științei, Inovării și Universităților în procesul de recunoaștere a diplomelor străine. Instituția acumulase ani de întârzieri din cauza lipsei de personal necesar pentru analizarea tuturor dosarelor. În consecință, mulți rezidenți legali din Spania au fost nevoiți să aștepte chiar și șapte ani pentru recunoașterea studiilor.
Folosirea tehnologiilor de automatizare și a inteligenței artificiale a accelerat procedurile. În 2025, ministerul a soluționat 85.564 de cereri, dintre care 30.303 au vizat diplome de medicină.
Spania are acum zeci de mii de absolvenți ale căror diplome au fost recunoscute, însă aceștia nu pot profesa ca medici specialiști fără pregătirea corespunzătoare. Obținerea unui loc de rezidențiat este dificilă fără promovarea examenului MIR, după cum a explicat și ministrul Sănătății.
„Aceste recunoașteri sunt mult mai restrictive, deoarece sistemul nostru de formare este foarte exigent”, a declarat ministrul pe rețelele de socializare. Pentru fiecare specialitate există un comitet de experți care analizează dosarele și decide dacă solicitanții trebuie să susțină un examen sau să își completeze pregătirea.
În 2025, 373 de cereri au fost aprobate, 191 de candidați au fost invitați să susțină un examen teoretic și practic, iar 469 de dosare au fost respinse pentru că nu îndeplineau condițiile necesare, a precizat ministrul.
Numărul mare de candidați străini admiși a stârnit agitație, însă Ministerul Sănătății încearcă să liniștească spiritele. García subliniază că majoritatea acestor candidați provin din afara Uniunii Europene și pot concura doar pe locurile rezervate printr-o cotă specială de 10%.
„Înscrierile la examenul MIR au fost deschise și au aplicat 24.142 de candidați, dintre care 7.363 sunt cetățeni din afara Uniunii Europene, cu 5.400 mai mulți decât anul trecut. După cum știți, examenul include o cotă de 10% pentru candidații din afara UE care nu sunt rezidenți. Anul acesta sunt disponibile 9.676 de locuri, dintre care 8.708 nu fac parte din această cotă, iar 968 sunt rezervate candidaților din afara UE”, a explicat el.
Potrivit lui García, ținând cont de aceste restricții legale și de creșterea numărului de locuri pentru sesiunea 2026-2027, concurența pentru candidații care nu intră în cota specială nu a crescut la fel de mult.
„Ca să fie clar, raportul dintre candidații care concurează în afara cotei a crescut de la 1,89 la 1,93, în timp ce raportul dintre candidații care concurează pe locurile din cota pentru cetățenii din afara UE a crescut de la 2,11 la 7,61”, a declarat García.
Medicii străini care nu se încadrează în această cotă sau care nu au luat încă în calcul susținerea examenului MIR pot încerca să obțină recunoașterea specializării medicale pe care au urmat-o în țara de origine. Ministrul admite însă că sunt puțini cei care pot urma această cale.
Asociația AME nu este însă convinsă de explicațiile ministerului. „41% dintre medicii ale căror diplome au fost recunoscute nu ar intra în această cotă și ar concura în aceleași condiții cu medicii spanioli”, atrage atenția Arzúa.
„Nu contestăm dreptul niciunui medic care îndeplinește cerințele legale de a se înscrie. Ceea ce criticăm este lipsa de anticipare în fața unei creșteri atât de mari și faptul că trebuie garantat un proces echitabil, transparent și bine organizat”, adaugă el.
Îngrijorarea este împărtășită și de Organizația Medicală Colegială din Spania (OMC), deși reprezentanții acesteia consideră liniștitor faptul că majoritatea noilor candidați sunt supuși restricțiilor impuse de cota pentru cetățenii din afara UE.
„Mesajul pe care vrem să îl transmitem din partea OMC este, înainte de toate, unul de calm. Trebuie să analizăm cu atenție cifrele și să le interpretăm fără grabă”, explică Juan Pablo Carrasco, reprezentantul național al organizației pentru tinerii medici și ocuparea forței de muncă.
El subliniază însă că statul trebuie să se asigure că investiția făcută în pregătirea medicilor este urmată de accesul acestora la un loc de rezidențiat și, ulterior, de perspectiva unui loc de muncă stabil.
Îngrijorarea pe termen lung are două componente. Prima este riscul ca examenul MIR să devină un blocaj atât de mare, încât mii de medici să rămână fără loc de rezidențiat din cauza numărului insuficient de posturi. A doua privește posibilitatea ca medicii străini care nu promovează examenul să contribuie la extinderea fenomenului angajării medicilor fără specializare.
„Ne temem că medicii care nu reușesc să intre în sistemul MIR vor ajunge totuși să lucreze în sistemul public, ceea ce va accentua acest fenomen”, spune Arzúa.
OMC consideră angajarea medicilor fără specializare „una dintre liniile roșii ale sistemului nostru”, o practică ce nu ar trebui permisă.
„Comunitățile autonome recurg la această soluție deoarece, în unele zone, întâmpină dificultăți mari în a găsi personal medical, în special pentru asistența medicală primară. Noi credem însă că este o greșeală”, afirmă Carrasco.
Organizația speră că viitorul Minister al Sănătății va continua demersurile pentru a opri această practică.