Pentru multe familii din România, banii veniți din străinătate nu sunt un ajutor ocazional, ci o parte de bază din bugetul lunar. De aceea, întrebarea dificilă nu este doar cât trimiți, ci ce s-ar întâmpla dacă sprijinul s-ar opri.
„Totul bine acasă?”, „Ai fost la medic?”, „Ți-au ajuns banii?”, „E totul ok cu casa?”, „Să mă suni dacă ai nevoie de ceva.” Pentru milioane de români plecați în străinătate, acestea sunt întrebările care se repetă în conversațiile cu cei de acasă. Se schimbă țara, limba vorbită la serviciu și rutina zilnică, dar nu și reflexul de a verifica dacă familia din România este bine.
A plecat din nevoie, dar n-a plecat niciodată cu adevărat de acasă. La mii de kilometri distanță, Maria poartă cu ea Maramureșul: în haine, în vorbă și în dor.
Fost rezident în Spania timp de aproape două decenii, deputatul de diaspora Iulian Lorincz afirmă că majoritatea românilor au emigrat pentru viitorul copiilor lor și îi îndeamnă să aibă încredere în presa profesionistă.
Conferința Mediafax Spania a adus în prim-plan realitatea românilor din Spania, de la integrare și stil de viață până la oportunitățile dintre cele două țări.
Povestea Paulei și a soțului ei, Nicu Capilnean, începe, ca în cazul multor familii românești din diaspora, cu o plecare. El a ajuns în Spania la o vârstă fragedă, în căutarea unei vieți mai bune, lăsând în urmă nu doar o țară, ci și oameni dragi.
În lumea gastronomiei internaționale, poveștile de succes se scriu adesea cu ingrediente neașteptate. Una dintre cele mai spectaculoase evoluții din ultimii ani este cea a Ioanei Camelia Mihai, o româncă din Castellón (comunitatea valenciană) care a demonstrat că gustul nu are pașaport.
Nea Mircea, un român stabilit de peste 20 de ani în Spania, a încercat să cultive roșii „ca acasă”, dar a descoperit că pământul nu iartă: „Au murit toate”, spune el, după ce semințele românești nu s-au adaptat climatului local.