Aproape toate gonflabilele folosite de tinerii marocani care au luat cu asalt Ceuta în vară au fost produse la aceeași firmă din Germania

Colacul Bestway Mud Master era aproape epuizat din stoc cu câteva săptămâni înainte de asaltul asupra frontierei, la care au participat 80.000 de invadatori. În zilele invaziei din Ceuta, pe 30 și 31 iulie, o imagine i-a atras în mod deosebit atenția lui José María Gil Garre, analist specializat în informații, securitate și terorism internațional și codirector al International Security Observatory.

În imagine apare un tânăr de aproximativ 30 de ani, îngenuncheat pe pietrele de pe plaja Tarajal, cu privirea îndreptată spre cer și cu degetele arătătoare ridicate. În jurul său se adunaseră pantofi sport, șlapi, articole de îmbrăcăminte și colace de salvare încă umflate.

Gonflabile identice

Ceea ce i-a atras însă atenția expertului a fost repetarea aceluiași model în cazul colacelor abandonate. Toate aveau inele negre cu desene albe care imitau anvelopele, împrăștiate pe țărm și în apropierea personajului principal din fotografie. Potrivit analizei sale, 90% dintre obiectele de flotabilitate vizibile în acea imagine corespund aceluiași model.

Gil Garre a analizat apoi peste 150 de fotografii realizate pe 30 și 31 iulie, când cel puțin 80.000 de persoane au trecut ilegal frontiera. În acestea apar și labe de înot și costume din neopren. Scopul era să verifice dacă această coincidență se repeta. „În toate imaginile, tiparul este același. Modelul obiectelor de flotabilitate este, de asemenea, identic”, afirmă el.

Atunci s-a apucat de treabă. „În calitate de investigator și profesionist în domeniul securității, am instrumentele necesare pentru a determina cine este producătorul, prin ce platformă au fost distribuite produsele și despre ce model este vorba”, explică el.

Potrivit expertului din Murcia, prin această analiză a fost evaluată „în mod exclusiv” natura, cantitatea, omogenitatea și distribuția „resurselor materiale observabile la fața locului, folosite pentru a trece de digul de la Tarajal”.

Ce s-a întâmplat înainte de invazie

În realitate, expertul începuse să investigheze ce s-ar putea întâmpla în Ceuta cu câteva săptămâni înainte. Primele semnale de alarmă identificate de Gil Garre datează din 8 iulie, când presa a publicat hotărârea Tribunalului Suprem privind „returnările la cald”.

„Începând cu 8 iulie, când presa a făcut cunoscută hotărârea Tribunalului Suprem, fenomenul emigrației clandestine din Maghreb către Europa s-a intensificat, deoarece s-a transmis mesajul că, dacă intri pe mare, nu te mai pot expulza din Spania. Aceasta este o interpretare extrem de forțată a hotărârii”, afirmă Gil Garre.

Obiecte de flotabilitate de la aceeași marcă

Raportul întocmit de Gil Garre arată că, în toate imaginile, obiectele de flotabilitate, respectiv costumele din neopren, labele de înot și colacele, coincid în proporție de 90% în ceea ce privește marca. Cu toate acestea, deși toate indiciile duc în aceeași direcție, expertul afirmă că nu știe cine a cumpărat materialele.

„Nu știu cine a cumpărat această cantitate de obiecte de flotabilitate. Ceea ce știm cu certitudine este că achiziția a avut loc cu câteva săptămâni înainte de evenimente. Cu alte cuvinte, au existat semnale din timp care ar fi permis să se stabilească faptul că acest lucru se întâmplă. Unul dintre cele mai importante era că stocul acestui tip de obiecte era aproape epuizat”, spune el.

Marca acestor produse este Bestway, iar modelul cel mai cumpărat a fost Mud Master, cu numărul de referință 36016. Potrivit descrierii, diametrul său este de 91 de centimetri când este dezumflat și de 81 de centimetri când este umflat, având o capacitate de susținere de până la 100 de kilograme.

În cataloagele oficiale, prețurile colacelor sunt cuprinse între 5 și 7 euro. Potrivit investigației, unul dintre canalele prin care au fost cumpărate este portalul Jumia.ma, o platformă de comerț electronic.

Compania își are sediul la Berlin, iar principalii acționari sunt Axian Telecom, Pleasant Lake Partners și Pernod Ricard Deutschland. În cadrul investigației realizate de Gil Garre nu au fost identificați participanți de origine marocană în structura companiei-mamă, însă, la lansarea operațiunii, au existat parteneri locali, care în prezent nu mai au o prezență semnificativă.

„Investigația nu învinuiește niciuna dintre cele două mărci. Ele au răspuns pur și simplu unei creșteri a cererii pentru produsele lor. Ceea ce ar fi interesant este să aflăm cine a cumpărat acea cantitate de obiecte de flotabilitate. Astfel, am obține multe răspunsuri”, afirmă el.

Nimeni nu vrea să răspundă la întrebări

De asemenea, EL ESPAÑOL a încercat să contacteze compania germană pentru a afla cine a cumpărat acea cantitate de obiecte de flotabilitate, dar nu a primit niciun răspuns.

Aceste obiecte au fost distribuite în Castillejos și în împrejurimi. În plus, expertul susține că nu toate persoanele au făcut achizițiile prin Jumia.ma și că, în unele cazuri, produsele au ajuns în magazine locale, de unde au fost cumpărate.

„Ce demonstrează acest lucru este că a existat cineva în spatele acestor operațiuni. Nu știm cine, dar este o informație relevantă pentru procuratura spaniolă”, subliniază el. „Marocul a avut semnale pe care a ales să le ignore, iar din partea Spaniei a existat un eșec sistemic. Dacă statul dispunea de informații încă de la jumătatea lunii iunie, când au apărut primele semnale privind intrarea în masă, de ce acestea nu s-au transformat în decizii și în ce verigă a lanțului s-a produs ruptura?”, se întreabă el.

De asemenea, afirmă că majoritatea colacelor aveau același design geometric, aceeași dimensiune și același imprimeu. Chiar și atunci când a fost anunțată presupusa nouă intrare din 23 septembrie, care coincidea cu alegerile din Maroc, aceleași produse s-au epuizat din stoc, ceea ce indică faptul că a existat o mobilizare care, în cele din urmă, nu s-a concretizat.

Potrivit constatărilor făcute de EL ESPAÑOL la fața locului, o parte dintre aceste obiecte au fost revândute în piața improvizată care a fost desființată apoi pe plaja Trampolín. „În rapoartele mele nu menționez niciun actor din cadrul statului marocan. Cu toate acestea, există cineva care a profitat de fluxul uriaș din iulie pentru a face o afacere. Nu platforma de vânzări a făcut acest lucru, pentru că ea a vândut produsele unei persoane, iar aceasta ar putea fi un indiciu important”, conchide el.