Carles Puigdemont, liderul separatist catalan căsătorit cu românca Marcela Topor spune că cetatenia sa spaniolă e o agresiune: „E ca atunci când te simți femeie, dar ești prins în corpul unui bărbat”

Carles Puigdemont, liderul partidului Junts și fost președinte al guvernului regional al Cataloniei, a declarat că nu s-a simțit niciodată reprezentat de cetățenia spaniolă și că deținerea acesteia îi provoacă un sentiment de ostilitate și agresiune. Într-un interviu amplu acordat publicației catalane „El Punt Avui”, politicianul a comparat situația sa cu cea a unei persoane transgender.

„Niciodată nu m-am simțit reprezentat sau identificat cu cetățenia spaniolă”, a afirmat Puigdemont.

Pentru a explica ce simte, el a făcut o comparație cu o persoană care se identifică drept femeie, deși s-a născut într-un corp de bărbat.

„Trăiesc ca o persoană care se simte femeie, prinsă în corpul unui bărbat, iar toată lumea recunoaște că violența identitară trebuie rezolvată”, a declarat liderul separatist.

Acesta a adăugat că deținerea cetățeniei spaniole reprezintă pentru el o formă de agresiune: „Este ceva ostil, o agresiune pe care o resimt și ar trebui să am dreptul să renunț la cetățenia spaniolă”.

Puigdemont compară cetățenia spaniolă cu un abonament la o companie

Fostul președinte al guvernului regional catalan, care a ocupat această funcție între 2016 și 2017, a comparat naționalitatea spaniolă cu apartenența la o companie sau la o instituție religioasă. El se întreabă de ce nu poate renunța la cetățenie la fel cum poate rezilia un abonament sau își poate schimba apartenența religioasă.

„Dacă pot să-mi anulez abonamentul la Telefónica, la Google, la La Caixa ( n.r. bancă) sau apartenența la Biserica Catolică, dacă îmi pot schimba chiar și orientarea sexuală, de ce este atât de dificil să schimb o foaie de hârtie? De ce ar trebui să mă trimită la închisoare? Este o întrebare la care mă gândesc de mulți ani”, a spus Puigdemont.

Separatiștii catalani nu exclud revenirea la acțiuni unilaterale

Dincolo de problema cetățeniei, Puigdemont a vorbit despre viitorul mișcării separatiste catalane și a susținut că aceasta va reveni, mai devreme sau mai târziu, la acțiuni unilaterale pentru obținerea independenței.

După ce și-a apărat rolul din ultimii nouă ani petrecuți în Belgia, unde s-a refugiat pentru a evita justiția spaniolă, fostul lider catalan a insistat că această strategie nu poate fi exclusă. În 2023, pentru a-i asigura lui Pedro Sánchez rămânerea la conducerea guvernului de la Madrid, Partidul Socialist (PSOE) a negociat cu formațiunile separatiste o lege a amnistiei pentru persoanele implicate în procesul independentist catalan.

Puigdemont consideră că mișcarea separatistă va putea recurge din nou la acțiuni unilaterale atunci când va dispune de o susținere politică suficientă și de unitatea necesară.

„În ziua în care va exista o masă critică suficientă, legitimitatea parlamentară de care ne lipsește în prezent, pentru că nu avem o majoritate absolută în Parlament, și unitatea de acțiune necesară, care este esențială, vom putea întreprinde acțiuni unilaterale cu o legitimitate mai mare și cu șanse mai mari de succes decât înainte”, a declarat el, referindu-se la viitor și la evenimentele din 2017.

Atunci, Puigdemont a condus tentativa de separare a Cataloniei de Spania printr-un proces care a încălcat Constituția spaniolă și cadrul legal al statului.

„Va veni un moment în care nu numai că nu vom putea exclude actele unilaterale, dar nu vom putea renunța la ele. Nu avem dreptul să renunțăm la ele”, a insistat liderul Junts.

El și-a apărat și strategia adoptată în perioada petrecută în afara Spaniei, invocând exemplul Kosovo. În opinia sa, înainte de a recurge la o acțiune unilaterală, separatiștii trebuie să demonstreze că au încercat toate căile pașnice și democratice pentru a ajunge la o soluție.

„În orice caz, va veni un moment în care actele unilaterale nu numai că vor fi imposibil de exclus, dar nu vom putea renunța la ele. Nu avem dreptul să renunțăm la ele. Ce se întâmplă? Când trebuie să recurgi la un act unilateral, ca în cazul Kosovo, trebuie să demonstrezi că ai depus toate eforturile posibile, și chiar mai mult, pentru a găsi o soluție prin alte mijloace pașnice și democratice”, a explicat Puigdemont.

Negocierile din Elveția cu guvernul Sánchez, parte a strategiei separatiste

În acest context, politicianul a vorbit și despre negocierile purtate în ultimii ani în Elveția între reprezentanții mișcării separatiste și guvernul condus de Pedro Sánchez, în prezența unui mediator internațional.

La aceste întâlniri au participat Santos Cerdán și José Luis Rodríguez Zapatero, în calitate de emisari ai lui Sánchez.

Puigdemont consideră că aceste discuții îi oferă mișcării separatiste o poziție mai puternică în perspectiva unei noi confruntări cu autoritățile spaniole. El susține că, prin intermediul mediatorului internațional, va putea fi stabilit dacă fiecare dintre părți și-a respectat angajamentele și a depus eforturile necesare pentru găsirea unei soluții.

„Nu vor mai fi catalanii cei care vor spune că spaniolii nu și-au îndeplinit obligațiile. Va fi un om care a lucrat timp de 30 de ani la ONU, iar experiența sa ne va permite să stabilim cine și-a îndeplinit obligațiile și cine nu, cine a depus eforturi și cine nu”, a adăugat liderul separatist.