Ce a mâncat tatăl tău înainte să te conceapă te afectează acum? Cercetătorii spanioli investighează legătura dintre dieta părinților și ficatul copilului

Ce a mâncat un tată în perioada dinaintea conceperii unui copil ar putea avea legătură cu sănătatea urmașilor. Este întrebarea pe care o investighează o echipă de cercetători din Novoa Lab, laboratorul condus de Eva María Novoa la Centre for Genomic Regulation (CRG) din Barcelona.

Un videoclip filmat în laborator prezintă un experiment realizat pe șoareci, în care cercetătorii încearcă să afle dacă alimentația hipercalorică a părinților poate avea efecte asupra generației următoare.

Proiectul face parte dintr-o zonă de cercetare cunoscută drept moștenire intergenerațională, care urmărește să afle dacă anumite efecte ale mediului și stilului de viață al părinților pot ajunge să influențeze urmașii prin mecanisme care nu presupun modificarea secvenței ADN.

Ce se întâmplă când tatăl mănâncă prea multe grăsimi și zaharuri

Experimentul pornește de la șoareci cărora li se administrează o dietă hipercalorică, bogată în grăsimi și zaharuri. Se știe deja că un astfel de regim poate favoriza acumularea de grăsime în ficat.

Cercetătorii urmăresc însă ceva mai mult: dacă efectele observate la părinți se regăsesc și la urmași. În experimentul prezentat, șoarecii din generația următoare nu primesc aceeași dietă excesivă, ci sunt hrăniți normal.

Întrebarea este dacă acești urmași pot dezvolta totuși ficat gras sau alte modificări hepatice ca urmare a condițiilor în care au trăit părinții lor înainte de concepție.

Este o problemă importantă pentru cercetarea asupra moștenirii intergeneraționale. În ultimii ani, studiile pe animale au arătat că dieta și starea metabolică a părinților pot fi asociate cu modificări biologice observate la generațiile următoare, iar cercetătorii încearcă să afle mecanismele exacte din spatele acestor efecte.

Cum caută urmele în ficat

Pentru a verifica dacă există diferențe, echipa prelevează țesuturi din ficatul șoarecilor, atât de la părinții care au primit dieta hipercalorică, cât și de la urmașii lor.

Țesuturile sunt transportate pe gheață carbonică și apoi tăiate în secțiuni foarte subțiri, astfel încât să poată fi analizate la microscop.

Dar înainte de examinare, probele trebuie colorate. În experimentul prezentat sunt folosite două colorări diferite: una pentru a evidenția celulele normale ale ficatului și alta pentru a scoate în evidență acumulările de grăsime.

Astfel, cercetătorii pot compara țesuturile și pot observa dacă urmașii șoarecilor care au primit dieta hipercalorică prezintă diferențe față de animalele din grupul de control.

Laboratorul Evei María Novoa caută răspunsul în ARN

Experimentul este realizat în Novoa Lab, laboratorul condus de cercetătoarea Eva María Novoa la CRG Barcelona. Echipa este specializată în epitranscriptomică și dinamica ARN-ului, un domeniu care studiază modificările moleculelor de ARN și modul în care acestea pot influența funcționarea informației genetice.

Una dintre direcțiile laboratorului este tocmai înțelegerea modului în care informația biologică poate fi transmisă între generații. Cercetătorii analizează inclusiv rolul ARN-ului din spermatozoizi și posibilitatea ca modificările produse de factori precum dieta să influențeze urmașii.

Aici apare diferența dintre moștenirea genetică obișnuită și întrebarea cercetată de echipă. Cercetătorii nu încearcă să demonstreze că o dietă schimbă pur și simplu genele copiilor, ci investighează dacă mediul și stilul de viață al părinților pot modifica mecanismele prin care informația biologică este transmisă.

Rezultatele par promițătoare, dar cercetarea nu s-a încheiat

În videoclipul publicat pe Facebook, cercetătoarea care prezintă experimentul spune că echipa analizează rezultatele și că acestea sunt promițătoare. Cercetătorii urmează să prezinte mai multe informații pe măsură ce proiectul avansează.

Deocamdată, însă, experimentul nu permite concluzia că dieta unui bărbat înainte de concepție va determina apariția ficatului gras la copiii săi. Cercetarea prezentată este realizată pe șoareci și urmărește mecanisme biologice care trebuie înțelese înainte ca eventualele implicații pentru oameni să poată fi stabilite.

Întrebarea rămâne însă una dintre cele mai interesante ale cercetării: poate stilul de viață al unui părinte, înainte chiar de conceperea copilului, să lase o urmă biologică asupra generației următoare?

În laboratorul condus de Eva María Novoa, cercetătorii încearcă să găsească răspunsul analizând nu doar genele, ci și modificările ARN și mecanismele prin care informația biologică poate fi transmisă între generații.

Dacă rezultatele experimentului confirmă ipoteza urmărită de echipă, ele ar putea contribui la o mai bună înțelegere a felului în care alimentația și metabolismul părinților influențează sănătatea urmașilor. Deocamdată, însă, rezultatele prezentate în videoclip sunt parte a unei cercetări aflate în desfășurare.