Cine este Maricarmen, bătrâna al cărei caz a ajuns să dea numele unui decret care schimbă regulile în criza locuințelor din Spania

María del Carmen Abascal, cunoscută drept Maricarmen, a părăsit pe 23 septembrie locuința din cartierul Retiro, Madrid, după mai multe încercări de evacuare amânate. Femeia locuia în acel apartament de peste șapte decenii, iar conflictul juridic dintre ea și compania care deține imobilul s-a întins pe parcursul mai multor ani.

Evacuarea a fost pusă în aplicare după trei amânări. Potrivit informațiilor publicate de Voz.us, Maricarmen a fost scoasă din locuință pe targă și transportată la spital. Primul ordin de evacuare fusese stabilit în octombrie 2025, iar alte două date stabilite în 2026 au fost amânate înainte ca instanța să fixeze data de 23 septembrie.

Contractul fusese semnat în urmă cu 70 de ani

Povestea locuinței începe la 3 septembrie 1956, când tatăl lui Maricarmen a semnat contractul de închiriere. Era un contract cu „renta antigua”, sistemul vechilor chirii din Spania, în care proprietarii aveau posibilități limitate de a modifica nivelul chiriei.

După moartea tatălui, în 1960, contractul a trecut la mama lui Maricarmen. Când aceasta a murit, în 2005, fiica a preluat la rândul ei contractul. Tocmai această a doua schimbare de titular a stat la baza litigiului care a ajuns în instanță.

În cazul Maricarmen, instanțele au stabilit că a doua subrogare nu putea continua pe durata întregii sale vieți. Femeia are un grad de dizabilitate recunoscut de 50%, în timp ce legislația invocată în dosar prevedea o excepție pentru anumite situații în cazul unei dizabilități de cel puțin 65%. Curtea Provincială din Madrid a declarat contractul încheiat prin expirarea perioadei sale. Ulterior, cazul a ajuns la Curtea Supremă, care a dat câștig de cauză proprietarului.

Litigiul nu a pornit de la neplata chiriei. Problema juridică a fost valabilitatea contractului și efectele celei de-a doua subrogări.

450-500 de euro pentru un apartament de 92 de metri pătrați

Pe perioada conflictului, Maricarmen a plătit între 450 și 500 de euro pe lună pentru locuință. Apartamentul are, potrivit informațiilor citate de Voz.us din Libertad Digital, 92 de metri pătrați și trei dormitoare, alături de living, bucătărie, baie și o cameră de serviciu.

Diferența față de chiriile actuale din zonă este considerabilă. În aceeași stradă au fost identificate locuințe cu chirii de 1.700, 2.950 și 3.510 euro pe lună.

După încheierea contractului vechi, proprietarul, compania Urbagestión Desarrollo e Inversión SL, i-ar fi propus lui Maricarmen un nou contract cu o chirie de 1.650 de euro pe lună. A existat și o propunere pentru ca femeia să cumpere locuința. Niciuna dintre variante nu a împiedicat însă evacuarea din 23 septembrie. Compania a susținut că a acționat în conformitate cu hotărârile instanțelor și că vechiul contract fusese considerat încheiat.

Cazul a devenit între timp parte a dezbaterii politice privind accesul la locuințe. Guvernul spaniol a pregătit un nou pachet de măsuri după evacuarea lui Maricarmen. Potrivit proiectului prezentat înaintea aprobării, una dintre principalele măsuri viza protecția persoanelor vulnerabile împotriva evacuărilor.

Între timp, Consiliul de Miniștri a aprobat pe 29 septembrie un pachet de măsuri privind locuințele, împărțit în două acte normative. Printre prevederi se află extinderea până în 2030 a protecției împotriva evacuărilor pentru persoanele vulnerabile fără alternativă locativă și prelungirea cu doi ani a anumitor contracte de închiriere care expiră până la sfârșitul lui 2028. Guvernul trebuie să obțină ulterior validarea decretelor în Parlament.

Dezbaterea are loc într-un moment în care autoritățile încearcă să crească oferta de locuințe accesibile. Ministerul Locuințelor a anunțat în septembrie 90 de milioane de euro pentru cele cinci comunități autonome care aveau atunci zone declarate de piață rezidențială tensionată, în total 317 de localități din Catalonia, Țara Bascilor, Navarra, Galicia și Asturias.

Cazul Maricarmen a readus astfel în prim-plan problema contractelor vechi de închiriere și conflictul dintre protecția chiriașilor și drepturile proprietarilor. În cazul concret al femeii de 87 de ani, instanțele au stabilit însă că vechiul contract nu mai putea continua pe termen nelimitat.