Nemulțumirile din Spania nu țin doar de nivelul taxelor, ci și de modul în care sunt administrați banii publici. Criticile vizează birocrația, lipsa de transparență și percepția de risipă sau corupție în aparatul administrativ. Cu toate acestea, există și un element important de echilibru: cetățenii apreciază serviciile publice, în special sistemul de sănătate și infrastructura educațională, chiar dacă nu le consideră întotdeauna proporționale cu taxele plătite.
În România, însă, problema pare mult mai profundă.
Potrivit unui studiu național realizat de Centrul de Formare APSAP în perioada august 2025 – iunie 2026, 81,7% dintre respondenți consideră că impozitarea din România este excesivă. Doar 11,2% cred contrariul, iar 7% nu au o opinie clară.
La studiu au participat 3.308 persoane din toate regiunile țării, iar concluzia principală este una clară: nu discutăm doar despre nivelul taxelor, ci despre o ruptură de încredere între cetățean și stat.
Percepția dominantă este că statul cere tot mai mult, dar oferă tot mai puțin vizibil în schimb.
Creșterea TVA la 21%, scumpirile la energie și combustibil, dar și extinderea poverii fiscale asupra mai multor categorii de venituri au accentuat o stare generală de oboseală economică.
Pentru mulți români, problema nu mai este doar financiară, ci devine una de percepție: sentimentul că muncesc în primul rând pentru a-și plăti obligațiile, iar abia apoi pentru a trăi.
Datele studiului confirmă această stare:
Mesajul este simplu: românii nu resping ideea de a contribui, ci lipsa de echilibru și de rezultate.
Nemulțumirea nu se oprește la nivel individual. 71,9% dintre respondenți consideră că statul nu încurajează mediul privat și nu susține dezvoltarea economică.
Antreprenorii nu se mai simt parteneri ai statului, ci mai degrabă finanțatori permanenți ai acestuia: buni la plată și control, dar rar sprijiniți real.
Această percepție indică o problemă structurală, nu doar una de imagine.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare capitole ale studiului este cel legat de situația financiară personală:
Cu alte cuvinte, peste jumătate dintre respondenți fie au intrat în economii, fie le-au epuizat complet. Nu mai vorbim despre prudență financiară, ci despre supraviețuire.
Doar 5,6% dintre respondenți cred că s-au făcut progrese semnificative în combaterea economiei subterane. În schimb, majoritatea consideră că fenomenul a rămas la fel sau chiar s-a agravat.
Aceasta creează una dintre cele mai frustrante situații pentru contribuabilii corecți: senzația că statul este dur cu cei care plătesc, dar ineficient cu cei care evită sistemul.
Deși și în Spania există critici legate de fiscalitate, diferența majoră apare la nivel de încredere și percepție a serviciilor publice.
În timp ce spaniolii tind să accepte mai ușor taxarea datorită unor servicii vizibile, în România problema centrală este lipsa de reciprocitate: contribuabilii nu simt că banii se întorc în viața lor sub formă de servicii, infrastructură sau siguranță economică.
Când 81,7% dintre români spun că taxele sunt prea mari, când peste 70% nu cred că statul susține mediul privat și când mai mult de jumătate trăiesc din economii, mesajul devine imposibil de ignorat.
Pentru foarte mulți români, povara fiscală nu mai este doar o cifră din Codul fiscal, ci o realitate zilnică. Diferența față de alte state europene nu este neapărat nivelul taxelor, ci încrederea că acestea au un sens.