De ce flamenco a fost inclus în patrimoniul cultural imaterial UNESCO

În noiembrie 2010, UNESCO a înscris flamenco pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității. Decizia a recunoscut valoarea unei tradiții care s-a format în Andaluzia și care, de-a lungul timpului, a devenit una dintre cele mai puternice expresii culturale ale Spaniei.

Flamenco nu înseamnă doar dans. El reunește cântecul (cante), dansul (baile), acompaniamentul la chitară (toque) și un mod de interpretare transmis, în multe familii, din copilărie.

O tradiție născută din întâlnirea mai multor culturi

Originile flamenco-ului nu pot fi atribuite unei singure comunități.

Istoricii consideră că stilul s-a format în Andaluzia între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, sub influența culturii rome, dar și a tradițiilor andaluze, arabe, evreiești și mediteraneene. Din această întâlnire s-a născut o formă artistică în care muzica, dansul și poezia exprimă bucuria, suferința, dorul sau revolta.

Santiago Ramón y Cajal, spaniolul care a dezvăluit cum funcționează creierul și a câștigat Premiul Nobel

Peste o mie de persoane evacuate din cauza incendiilor din Spania, cu doar două zile înainte de eclipsă

Primele spectacole au avut loc în cercuri restrânse și în comunități locale, înainte ca flamenco să ajungă pe marile scene din Spania și din lume.

De ce l-a inclus UNESCO pe lista patrimoniului cultural imaterial

UNESCO nu protejează doar monumente și clădiri istorice. Organizația recunoaște și tradițiile care fac parte din identitatea unei comunități.

În cazul flamenco-ului, dosarul depus de Spania a subliniat rolul pe care această artă îl are în viața socială și culturală a Andaluziei. Flamenco este prezent la sărbători, festivaluri, reuniuni de familie și în școlile unde noile generații învață cântecul, dansul și tehnicile instrumentale.

UNESCO a apreciat faptul că această tradiție continuă să fie transmisă direct, de la maeștri la elevi și de la o generație la alta.

Mai mult decât un dans

Mulți asociază flamenco cu rochiile colorate și mișcările spectaculoase ale dansatorilor.

În realitate, cântecul ocupă un loc central în această tradiție. Vocea interpretului conduce întregul spectacol, iar chitara, dansul și ritmul creat prin bătăile din palme sau loviturile de călcâi completează interpretarea.

Există zeci de stiluri de flamenco, fiecare cu propriul ritm, propria structură muzicală și propriile teme.

Un simbol cultural al Spaniei

Astăzi, flamenco este prezent în teatre, festivaluri internaționale și școli de muzică din întreaga lume. În Andaluzia continuă să facă parte din viața de zi cu zi, iar orașe precum Sevilla, Jerez de la Frontera sau Granada găzduiesc unele dintre cele mai importante festivaluri dedicate acestui gen artistic.

Recunoașterea UNESCO din 2010 nu a schimbat flamenco-ul, dar a confirmat valoarea unei tradiții care depășește spectacolul de pe scenă și continuă să fie o parte vie a identității culturale spaniole.