De ce Mitul lui Dracula și povestea Mioriței distrug, de fapt, turismul românesc

Într-o analiză amplă, autorul vorbește în cartea sa despre conceptul de „forme fără fond”, bine cunoscut în cultura română, și susține că acesta se regăsește și astăzi în strategia turistică a țării. Ideea a fost discutată încă dinaintea lui Titu Maiorescu și reluată ulterior de sociologul Constantin Schifirneț, care a sintetizat fenomenul în volumul „Formele fără fond, un brand românesc”.

România, prinsă între simboluri fără conținut

Brînzaș a explicat într-un interviu mai vechi pentru Mediafax faptul că România modernă evoluează în salturi, nu organic, ceea ce a dus la apariția unor construcții identitare lipsite de substanță reală. În acest context, mituri precum Dracula sau Miorița funcționează mai degrabă ca blocaje decât ca avantaje.

Potrivit acestuia, țara încearcă să avanseze, însă rămâne ancorată în aceste simboluri care nu sunt susținute de un conținut autentic și coerent. În loc să construiască o identitate turistică solidă, bazată pe realități economice și culturale, România continuă să exploateze teme considerate superficiale.

Autorul susține că schimbarea ar putea veni doar printr-o strategie economică reală, care să genereze dezvoltare și să schimbe mentalitățile.

Cum a fost transformat Dracula într-un „brand” turistic

Dracula, după cum știți, este un roman scris de un autor relativ obscur irlandez, care a făcut furori la Hollywood. Așadar, prin anii ’60-’70, doi americani foarte întreprinzători au zis că ar putea să facă niște bani din povestea aceasta. Și au publicat o carte în America despre Dracula. Și, într-un fel sau altul, au mobilizat câteva mii de americani să vină în România și să parcurgă țara lui Dracula. Evident, autoritățile comuniste de la vremea respectivă au detectat mirosul dolarilor.

„Drept urmare, i-au lăsat pe acești americani să-și facă treaba în continuare. Numărul de turiști a crescut. Atunci autoritățile au zis: «Ce-ar fi să facem noi de aici un instrument turistic?» Și astfel au reînviat mitul lui Dracula la nivel național, au construit acel castel, un restaurant pe lângă pasul Tihuța, care acum este o ruină, cu o butaforie acolo, pivnițe îngrozitoare care să simuleze groaza și coșmarul nespus.

Astfel, au creat și au promovat acest mit, așa-zis românesc, ca un cârlig pentru dolarii care ar putea veni. Au considerat că, dacă tot avem un mit care nu ne îndeamnă la luptă și care este fals, ar trebui să profităm de el. Și au făcut multe alte lucruri care consider că ar fi trebuit să fi fost evitate”, a povestit autorul.

Problema reală, lipsa unei strategii coerente

O altă problemă majoră semnalată este lipsa unei strategii clare și a unor date concrete în turismul românesc. Deși subiectul este discutat de ani de zile, autoritățile abia acum încearcă să recupereze întârzierile.

„E foarte mult de vorbit despre turism. Constatările mele despre turismul din România nu avem cifre. Este cumplit de greu să încerci să vorbești despre strategii, despre pașii pe care trebuie să-i facem, neavând cifre. Toate sursele pe care dumneavoastră le-ați documentat și toate sursele care sunt publice sunt inexacte.

În cealaltă ordine de idei, nu avem niciun fel de unitate în ceea ce privește turismul din România și mă refer la industrie în general. Fiecare este cu interesele proprii și nu se gândesc la un întreg, la un brand de țară, la ceea ce are de câștigat România. Să știți că, din păcate, în 2019 era o hotărâre a Guvernului, 571, care vorbea despre strategia pentru dezvoltarea turismului balnear. Trebuia, în doi ani de zile, să fie ceea ce facem noi astăzi. Planul de implementare pentru 2025 și 2030 pe care îl facem, îl lucrăm, ne interesează”, a declarat Laurențiu Viorel Gîdei.

În lipsa unei direcții clare și a unor baze solide, România riscă să rămână captivă între mituri și realitate, fără să reușească să transforme potențialul turistic într-un avantaj economic real.