„De ce votează săracii cu bogații?” Explicația antropoloagei Candela Antón a devenit virală

Publicat: 29 09. 2026, 14:23
Actualizat: 29 09. 2026, 14:23

„De ce săracii votează cu bogații? Oameni fără pământ votează cu proprietari de terenuri? Muncitori precarizați ajung să idolatrizeze milionari?”, întreabă Candela Antón la începutul clipului publicat pe rețelele sociale.

Antón, care se prezintă drept divulgatoare de antropologie și evoluție umană, pornește de la ceea ce numește una dintre „marile paradoxuri politice”: situația în care oamenii votează, în opinia ei, împotriva propriilor interese economice.

„Este asta un masochism colectiv sau prostie?”, întreabă ea, înainte de a respinge aceste explicații simplificate și de a introduce conceptul de hegemonie culturală asociat cu Antonio Gramsci.

Cum explică Antón „hegemonia culturală”

În interpretarea prezentată de antropoloagă, puterea nu se bazează întotdeauna pe constrângere directă. Ea îl citează pe Gramsci pentru a explica ideea că cea mai eficientă formă de putere este aceea care reușește să facă propria viziune asupra lumii să pară firească și singura posibilă.

„Puterea cea mai eficientă este aceea care te convinge că viziunea sa asupra lumii este singura posibilă”, spune Antón în videoclip.

Ea susține că acest mecanism poate face ca anumite idei economice și sociale să fie percepute drept aspirații personale. În exemplul său, este vorba despre promovarea aspirației individuale în locul redistribuirii, a meritocrației în locul egalității de șanse și, mai ales, despre convingerea că aceste idei provin exclusiv din propriile convingeri.

„Îți vinde aspirație în loc de redistribuire, îți vinde meritocrație în loc de egalitatea de oportunități și, cel mai strălucit, te face să crezi că aceste idei sunt toate ale tale”, afirmă ea.

Conceptul de hegemonie culturală al lui Gramsci este folosit și în alte explicații ale fenomenului pe care Antón îl discută, respectiv modul în care anumite viziuni despre societate pot deveni atât de obișnuite încât sunt percepute ca naturale.

Exemplul muncitoarelor din fabricile din Malaezia

Pentru a-și susține explicația, Antón face referire și la cercetările antropoloagei Aihwa Ong, desfășurate în fabrici din Malaezia în anii 1980.

Potrivit exemplului prezentat în reel, Ong a întâlnit muncitoare aflate în condiții dificile de muncă care își apărau angajatorii. Antón subliniază că, în situația descrisă de ea, nu era vorba despre amenințări sau despre o formă directă de constrângere.

Explicația pe care o propune este că aceste femei ar fi interiorizat ideea că ierarhia este legitimă și că succesul patronului reprezintă, în același timp, progres pentru toată lumea.

„Pur și simplu interiorizaseră că ierarhia era corectă și că succesul șefului era progres pentru toți”, spune Antón.

De aici, divulgatoarea face legătura cu conceptul de „violență simbolică” asociat sociologului francez Pierre Bourdieu. În explicația sa, acesta descrie o formă de dominație care nu are nevoie de folosirea forței fizice.

„De câte ori ai crezut că, dacă muncești foarte mult, vei reuși?”

Antón mută apoi discuția de la teorii sociologice la convingeri întâlnite în viața de zi cu zi. Ea le cere celor care urmăresc videoclipul să se gândească la propriile idei despre succes, sărăcie și avere.

„De câte ori ai crezut că, dacă muncești, foarte mult, sigur vei reuși?”, întreabă ea.

Urmează alte două întrebări: „De câte ori ai admirat un milionar care s-a îmbogăți pe forțele proprii?” și „De câte ori ai simțit că un om sărac este sărac pentru că a făcut ceva greșit?”.

În interpretarea prezentată de Antón, astfel de idei pot ajunge să servească anumite interese sociale și economice. „Toate aceste idei avantajează pe cineva foarte concret”, afirmă ea.

La final, antropoloaga transformă întrebarea despre vot într-una despre propriile convingeri.

„Câte dintre opiniile mele politice sunt cu adevărat ale mele? Și câte sunt, de fapt, legitimarea de care este nevoie pentru ca sistemul să continue să funcționeze?”, se întreabă ea.

Candela Antón este cunoscută pentru conținutul său de popularizare a antropologiei și evoluției umane. Universitatea din Cantabria a anunțat în iulie 2026 că ea ar urma să se alăture grupului de cercetare EvoAdapta în cadrul programului de jurnalism științific FRONTIERS, începând din 2027.

Este singura spaniolă selectată pentru programul de rezidență în jurnalism științific FRONTIERS, al cărui obiectiv este narațiunea în jurnalism despre știința de frontieră în Evoluția Umană.