Donațiile de bani de la părinți către copii au înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani. Conform datelor de pe Portalul Statistic Notarial, peste 60.000 de astfel de operațiuni au fost oficializate în 2025, triplându-se față de nivelurile înregistrate înainte de pandemie (în jur de 20.000 în 2019), scrie El Economista.
Notarii estimează volumul acestor transferuri la aproximativ 5,5 miliarde de euro în 2025. Creșterea numărului de tranzacții, subliniază aceștia, „arată cum donațiile din timpul vieții au devenit o modalitate din ce în ce mai comună în cadrul familiilor de a oferi sprijin financiar descendenților lor”.
„Contextul economic și cel imobiliar contribuie la explicarea acestei evoluții. Dificultățile de acces la o locuință, necesitatea de a avea economii prealabile pentru a putea achiziționa o proprietate și întârzierea momentului în care tinerii pleacă de acasă au transformat sprijinul familial într-un factor decisiv în gestionarea patrimoniului”, explică notarii.
Creșterea prețurilor locuințelor și înăsprirea condițiilor de creditare au transformat sprijinul familial într-un element structural al pieței imobiliare. Fără această plasă de siguranță, cumpărarea unui apartament este inaccesibilă pentru mulți tineri, ceea ce îi determină pe părinți să își folosească economiile cât timp încă mai pot și au capacitatea de a decide cum și când să o facă.
Această situație este accentuată de o schimbare culturală și fiscală, deoarece donațiile din timpul vieții sunt văzute acum ca o modalitate de a planifica succesiunea cu un control mai mare, beneficiind uneori de avantaje fiscale regionale și evitând conflictele sau întârzierile asociate cu masa succesorală. Amânarea vârstei de plecare din casa părintească și precaritatea locurilor de muncă pentru tineri întăresc și mai mult percepția că sprijinul ar trebui să fie imediat, nu postum.
Notarii subliniază însă că nu toate donațiile de bani sunt destinate achiziționării de locuințe, deoarece acest tip de operațiune „poate contribui la facilitarea altor decizii economice importante, pe lângă avansul pentru o casă”, cum ar fi lansarea unui proiect personal sau reorganizarea averii familiei.
Datele arată, de asemenea, că această creștere a numărului de tranzacții a fost însoțită de o scădere a sumei medii. În 2025, valoarea medie a acestor donații a fost de 87.161 euro per donator, reprezentând o scădere de 27,2% față de 2024 (când a ajuns la 119.729 euro) și o scădere de 25,1% față de 2019 (când a fost de 116.424 euro). „Această tendință indică o frecvență mai mare a acestui tip de transfer, deși cu sume medii mai moderate”, explică Portalul de Statistică Notarială.
„Evoluția donațiilor în bani relevă schimbări în modul în care multe familii organizează transferul de bunuri. Spre deosebire de metodele tradiționale asociate cu moștenirea, tot mai mulți oameni aleg să își cedeze o parte din resurse în timpul vieții pentru a acoperi nevoile urgente ale copiilor lor”, subliniază aceștia.
Din punct de vedere fiscal, donațiile de bani sunt supuse impozitului pe succesiuni și donații, a cărui gestionare este delegată comunităților autonome (regiunilor). Acest lucru generează diferențe semnificative în funcție de zonă: în Madrid sau Cantabria, scutirile de impozite pot ajunge până la 99%, ceea ce face ca taxa pentru această tranzacție să fie aproape neglijabilă, în timp ce în alte comunități impozitul poate fi considerabil.
Donațiile din timpul vieții permit, de asemenea, o reorganizare mai ordonată a bunurilor familiei în comparație cu moștenirea clasică. Prin devansarea transferului, donatorii pot distribui fondurile în mod echitabil între copii, pot preveni viitoarele litigii succesorale și, în unele cazuri, pot reduce baza impozabilă pentru impozitul pe avere sau pentru viitoarea succesiune. Pentru copii, primirea banilor la un moment oportun și necesar – cum ar fi cumpărarea unei case sau începerea unei afaceri – are o valoare practică pe care o moștenire amânată nu o poate oferi întotdeauna.