Litoralul Spaniei, într-un pericol „fără precedent”. Ce zone sunt cele mai amenințate
Ecologiștii au idenfiticat 194 de puncte critice de-a lungul coastelor spaniole, unde degradarea este considerată alarmantă, potrivit raportului „Destrucción a toda costa 2026”.
Litoralul Spaniei: peste 100 de plaje au avut nevoie de refacere
Astfel, în 2026, mai mult de 100 de plaje au fost refăcute artificial cu nisip adus din alte zone, operațiuni care au costat statul spaniol nu mai puțin de 246 de milioane de euro.
Cea mai mare parte a banilor a fost direcționată către Comunitatea Valenciană, care a absorbit aproape 70% din fonduri, și Andaluzia, unde au fost cheltuite aproape 20% dintre sumele alocate.
Greenpeace susține că aceste lucrări reprezintă doar o soluție temporară, din ce în ce mai costisitoare și mai puțin eficientă, în contextul schimbărilor climatice.
Furtunile au arătat limitele actualului sistem
Organizația susține că cele opt furtuni puternice de iarna trecută au reprezentat „testul final” pentru actualul model de gestionare a litoralului, care a eșuat, în opinia sa.
Printre efectele produse se numără inundațiile din Valencia, prăbușirea promenadelor din Gijón și San Sebastián, surpările de faleze în Tenerife și plajele rămase aproape complet fără nisip.
Cele mai vulnerabile zone de pe litoralul Spaniei
Raportul evidențiază mai multe regiuni aflate în pericol major, printre care:
- Delta Ebrului, considerată cea mai vulnerabilă zonă de pe Peninsula Iberică
- litoralul Doñana
- La Manga del Mar Menor
- La Restinga de l’Albufera
- plaja Camposoto
- coasta Maspalomas, din Gran Canaria
Turismul ar putea avea de suferit
Greenpeace avertizează totodată că dispariția plajelor nu afectează doar mediul, ci și economia, în special turismul.
Organizația cere autorităților spaniole să renunțe la modelul bazat pe regenerarea artificială a plajelor și să investească în soluții pe termen lung. Printre acestea, se numără refacerea ecosistemelor costiere, oprirea construcțiilor în zonele cu risc de inundații și planificarea infrastructurii în funcție de criterii științifice și de impactul schimbărilor climatice.