Marocanii ajunși ilegal în Ceuta declară că sunt gay și solicită azil politic
Anchetatorii bănuiesc că această modificare bruscă a argumentației este rezultatul consultanței primite de imigranți din partea unor ONG-uri sau prin intermediul rețelelor informale de la fața locului. Cu toate acestea, din mii de dosare analizate, doar cinci solicitanți au obținut statutul de refugiat pe baza acestui argument.
Cadrul legal și rigurozitatea procesului de verificare
În Maroc, relațiile între persoane de același sex sunt incriminate prin Articolul 489 din Codul Penal, pedepsele fiind cuprinse între 6 luni și 3 ani de închisoare. Din acest motiv, apartenența la comunitatea LGBTQ+ reprezintă un temei legal legitim pentru solicitarea protecției internaționale în Spania.
Totuși, acordarea statutului de refugiat nu se face pe baza simplei declarații. Oficiul pentru Azil și Refugiați (OAR) aplică un filtru extrem de strict:
-
Solicitanții parcurg interviuri complexe efectuate de agenți specializați ai Poliției Naționale, pe baza unor chestionare ce pot depăși 15 pagini.
-
Experții evaluează veridicitatea relatării, eventualele amenințări documentate și contextul din țara de origine.
-
Legislația spaniolă și europeană interzice solicitarea de probe intime sau utilizarea stereotipurilor în evaluarea dosarului.
Rata de respingere de 99% și problema disparițiilor
Statisticile interne ale poliției spaniole arată o rată de respingere de aproape 99% în cazul cererilor depuse de cetățenii marocani, care reprezintă aproximativ 95% din totalul solicitărilor din Ceuta. Până în prezent, autoritățile au confirmat că doar în cinci cazuri s-a acordat azilul pe motive legate de orientarea sexuală, în timp ce abia 0,1% dintre solicitanți aleg să conteste decizia de respingere în instanță.
Reprezentanții Sindicatului Unificat al Poliției atrag atenția asupra unei vulnerabilități majore a sistemului: respingerea cererii nu duce automat la expulzare. Atunci când află că dosarul le-a fost respins, mulți imigranți părăsesc centrele de primire și se ascund în zone muntoase sau spații supraaglomerate, devenind imposibil de localizat de către autorități.
Polițiștii solicită suplimentarea personalului de specialitate pentru accelerarea procesării dosarelor și aplicarea eficientă a deciziilor de repatriere prevăzute de lege, pentru a preveni transformarea dreptului la azil într-o metodă de eludare a legislației privind regimul străinilor, scrie ABC.