„Mergem chiar și în România și în Rusia”. Ce a povestit un imigrant marocan din Ceuta despre motivul plecării din țara sa

Un moment surprins de un jurnalist britanic în Ceuta a devenit viral după un schimb de replici care spune, simplu, care sunt intențiile multora dintre migranți.

Întrebat unde vrea să ajungă, unul dintre bărbați este întrerupt de altul, care face un gest sugestiv (își arată mâinile ca și cum ar fi încătușate) și spune: „amigo, en Marruecos…” (n.r. prietene, în Maroc…), sugerând lipsa libertății din țara de origine ori posibile probleme cu legea.

Primul migrant continuă apoi, fără ezitare: spune că vrea să meargă „oriunde în Europa”, enumerând inclusiv România și chiar Rusia, acolo unde există oportunități de muncă. Acesta adaugă că oamenii pleacă pentru a căuta drepturi și condiții mai bune, susținând că în Maroc acestea nu sunt respectate.

„În Europa, Europa, oriunde în Europa, în toata Europa, chiar și în România, chiar și Rusia. Cine are nevoie de mână de lucru ieftină, Maroc trimite. În Maroc nu se respectă drepturile omului, noi vrem să mergem să le căutăm. Chiar și în China există drepturile omului.”

Imaginile au fost filmate în enclava spaniolă Ceuta, devenită în doar câteva zile epicentrul uneia dintre cele mai grave crize migratorii și umanitare recente din Spania.

Cum a început invazia migranților

Totul a pornit în a doua jumătate a lunii iulie, când pe rețelele sociale au fost distribuite masiv informații false care susțineau că Spania ar fi deschis granițele din Ceuta. Mesajul a atras rapid mii de persoane din Maroc, transformându-se într-o capcană. În încercarea de a ajunge pe teritoriul european, cel puțin 90 de migranți și-au pierdut viața, fie înecați, fie în busculadele create la frontieră.

Situația a atins punctul critic când, într-un interval de doar 24 de ore, peste 49.000 de persoane au reușit să intre ilegal în Ceuta. Orașul a fost practic paralizat, iar autoritățile locale au cerut intervenția urgentă a guvernului spaniol pentru a face față fluxului uriaș de oameni rămași fără adăpost și resurse.

În paralel, criza a căpătat și o dimensiune politică. Oficialii de la Madrid au suspectat că autoritățile marocane ar fi tolerat sau chiar încurajat acest val, ca formă de presiune. În plus, au apărut semnale privind posibile infiltrări ale serviciilor secrete marocane în rândul migranților, ceea ce a amplificat tensiunile.

După intervenția armatei și blocarea frontierelor, situația s-a schimbat rapid. Confruntați cu realitatea din teren, lipsa perspectivelor și condițiile dificile, zeci de mii de migranți au început să se întoarcă voluntar în Maroc, realizând că au fost atrași de informații false.

În acest context, declarația surprinsă în filmarea virală capătă o semnificație aparte: pentru mulți dintre cei ajunși la Ceuta, destinația nu este una precisă, ci „oriunde în Europa”, inclusiv România, acolo unde speră să găsească oportunități și drepturi pe care consideră că nu le au acasă.