O bucătărie veche de 2.000 de ani descoperită în Spania dezvăluie tradițiile unei populații care a trăit înaintea de sosirea romanilor

Arheologii au descoperit încăperile la La Era, în localitatea Sasamón, provincia Burgos, în timpul săpăturilor desfășurate în vechiul oraș roman Segisamo. Descoperirea datează din perioada împăraților Augustus și Tiberius și arată cum obiceiurile culinare aduse de romani s-au amestecat cu tradițiile comunităților care trăiau în zonă înainte de cucerirea romană, scrie Arkeonews.

O bucătărie simplă, construită pentru viața de zi cu zi

Cercetătorii de la Universitatea din Salamanca și Consiliul Național Spaniol de Cercetare, CSIC, fac săpături în această zonă încă din 2023. Proiectul urmărește transformările produse în regiune după integrarea comunităților locale în lumea romană.

Bucătăria nu era un spațiu luxos. Pereții erau construiți din cărămizi de chirpici așezate pe fundații din piatră, iar podeaua era făcută din lut compactat peste un strat de pietricele. Soluția era simplă, dar practică pentru o încăpere în care se gătea și se aprindeau focuri.

Arheologii au identificat și o zonă ușor ridicată, care ar fi putut susține un cuptor. O cantitate importantă de cenușă și cărbune s-a păstrat în locul în care probabil ardea focul. Deși structura încăperii a fost afectată ulterior, podeaua, urmele cuptorului și obiectele rămase în cenușă le permit cercetătorilor să reconstituie modul în care era folosită bucătăria.

Tigăi romane și un cuptor portabil pentru pâine

Printre cele mai interesante descoperiri se află vase ceramice mari, cunoscute sub numele de dolia, folosite pentru depozitarea alimentelor. Arheologii au găsit și ulcioare, boluri, vase pentru gătit și mortare în care ingredientele puteau fi mărunțite sau amestecate.

Au fost descoperite și tigăi care aparțin unei tradiții ceramice asociate cu producția de tip pompeian, recunoscută prin stratul roșiatic caracteristic. Astfel de obiecte arată legăturile dintre bucătăria din Segisamo și practicile culinare întâlnite în alte zone ale lumii romane.

Una dintre piesele care atrag atenția este însă clibanus, un mic cuptor portabil pentru pâine, reprezentat aici prin fragmentele ceramice recuperate din timpul săpăturilor. Împreună, obiectele sugerează existența unui spațiu în care ingredientele erau depozitate, pregătite, gătite și transformate inclusiv în pâine. Cercetătorii nu au stabilit încă exact ce feluri de mâncare erau preparate în această bucătărie.

„Bucătăria unei bunici turmoge”

Descoperirea devine și mai interesantă prin amestecul de tradiții pe care îl dezvăluie. Unele vase fuseseră importate din Peninsula Italică, în timp ce altele par să fi fost produse local și păstrează elemente ale tradiției ceramice a turmogilor, populația care locuia în această parte a Peninsulei Iberice înainte de dominația romană.

Acest lucru sugerează că adoptarea stilului de viață roman nu a însemnat dispariția imediată a obiceiurilor locale. Familiile puteau folosi vase și ustensile noi, dar puteau păstra în același timp tehnici și tradiții culinare mai vechi.

Chiar cercetătorii au descris într-o manieră sugestivă ansamblul descoperit ca fiind asemănător cu „bucătăria unei bunici turmoge”: puțin din nou, alături de puțin din vechi. Identitatea persoanelor care au folosit bucătăria nu este cunoscută, însă obiectele indică faptul că influența romană ajunsese până la cele mai obișnuite activități ale vieții cotidiene, inclusiv pregătirea mesei.

Segisamo ascunde mai multe epoci

Bucătăria este doar una dintre descoperirile făcute la La Era. Sub și în jurul vestigiilor romane, arheologii au găsit urme ale unor perioade mult mai vechi și mai recente.

Într-o altă zonă a sitului au apărut construcții aflate sub nivelul roman, care seamănă cu structuri din epoca fierului. Descoperirea ridică posibilitatea ca orașul roman Segisamo să se fi dezvoltat într-un loc în care comunități locale trăiau deja înainte de apariția așezării romane. Cercetătorii studiaseră anterior și situl de la Cerro Castarreño, asociat cu turmogii, precum și un complex militar roman legat de sfârșitul ocupării acelei așezări.

Săpăturile au scos la iveală și urme medievale, construcții din secolele al XVI-lea până în al XVIII-lea și aproximativ zece morminte din secolul al XIX-lea. Un nasture de uniformă militară din perioada domniei Isabelei a II-a, între 1833 și 1868, i-a ajutat pe cercetători să dateze aceste înmormântări. Modul aparent grăbit în care au fost dispuse mormintele a ridicat ipoteza unei legături cu o epidemie, însă această explicație nu a fost confirmată.

Ce mâncau oamenii acum 2.000 de ani

Printre celelalte obiecte descoperite în timpul cercetărilor se numără bijuterii, lămpi cu ulei, cuțite de fier și vase ceramice pe care au fost păstrate graffiti antice. Unele cărămizi au chiar urme de încălțăminte lăsate în lutul încă umed, oferind indicii despre oamenii care au lucrat la construcție.

Cercetătorii urmează să analizeze și cantitatea mare de oase de animale și alte resturi aruncate recuperate în timpul săpăturilor. Acestea ar putea oferi informații suplimentare despre alimentația locuitorilor din Segisamo.

Tigăile, vasele și cuptorul portabil arată deja cum putea funcționa bucătăria. Oasele și resturile alimentare ar putea dezvălui însă partea care lipsește încă din poveste: ce ajungea, concret, în farfuriile oamenilor care au folosit această bucătărie în urmă cu aproximativ 2.000 de ani.