O investigatie din Spania arată că un erbicid utilizat la scară largă ar fi cauza celui mai comun tip de cancer

Noul studiu, condus de o echipă de la Institutul Oncologic Vall d’Hebron (VHIO), leagă modificările epigenetice cauzate de expunerea la pesticide, precum și de dietă și fumat, de dezvoltarea cancerului de colon la persoanele sub 50 de ani, scrie El Economista.

Dincolo de gene

Studiul, publicat în revista Nature Medicine, este primul care analizează modul în care factorii non-genetici influențează dezvoltarea tumorii prin intermediul semnăturilor epigenetice, adică modele specifice sau modificări chimice ale ADN-ului influențate de factori externi.

Studiul a comparat variațiile ADN-ului la pacienții cu cancer colorectal cu debut precoce cu cele ale pacienților cu cancer cu debut tardiv. Acesta a confirmat factorii de risc identificați anterior, precum dieta și fumatul.

Efectele picloramului

Astfel, cercetătorii au descoperit o asociere semnificativă cu picloramul, un erbicid utilizat pe scară largă. Folosind date populaționale, au demonstrat că regiunile din SUA cu o utilizare mai mare a acestui pesticid au rate mai ridicate de cancer colorectal la adulții tineri, chiar și după luarea în considerare a factorilor socioeconomici și a utilizării altor pesticide.

Dincolo de stilul de viață

„Cancerul colorectal cu debut precoce are caracteristici clinice și patologice distincte în comparație cu această tumoră la pacienții mai în vârstă. Cu toate acestea, la nivel genomic, modificările moleculare sunt similare și nu au fost identificate modificări specifice”, explică José Antonio Seoane, șeful Grupului de Biologie Computațională a Cancerului de la VHIO și cercetător senior în cadrul studiului.

Limitările

Pe scurt, expunerile la factorii de mediu și la stilul de viață, cunoscute colectiv sub denumirea de expozom, pot juca un rol cheie. Cu toate acestea, eforturile de a identifica factorii de risc modificabili specifici pentru cancerul colorectal cu debut precoce au avut un succes limitat.

Prin urmare, s-a demonstrat că epigenetica joacă un rol esențial ca instrument de măsurare a expunerii la factorii de mediu în țesuturi. Rezultatele, conchide Seoane, „pun o bază solidă pentru abordarea expunerilor la factorii de mediu și ai stilului de viață, în vederea reducerii riscurilor, subliniind importanța promovării intervențiilor preventive, atât la nivel individual, cât și prin politici publice.”