O metodă spaniolă poate arăta dacă laptele și brânza de oaie provin de la animale crescute la pășune

O metodă spaniolă de certificare a laptelui și brânzei provenite de la oi crescute la pășune a atins o precizie de până la 100% în identificarea produselor obținute de la animale crescute în sistem extensiv. Cercetarea a fost realizată de Universitatea Țării Bascilor, Universitatea din Valladolid și Institutul de Zootehnie Montană al Consiliului Superior pentru Cercetare Științifică (CSIC) și al Universității din León și a fost publicată în revista JDS Communications, scrie merca2.

Metoda analizează retinoizi și tocoli, compuși lipidici asociați în mod natural vitaminelor A și E și prezenți în produsele lactate. Oile crescute în sistem extensiv acumulează concentrații semnificativ mai mari ale acestor compuși decât cele crescute în spații închise.

Amprenta chimică a animalelor crescute la pășune

Creșterea extensivă a animalelor este considerată tot mai importantă pentru producția durabilă. Acest sistem folosește pășunile, reduce necesarul de furaje din exterior și contribuie la menținerea peisajelor rurale. Problema este însă verificarea faptului că un produs provine într-adevăr din acest sistem, fără ca eticheta să conțină doar promisiuni.

Retinoizii provin din vitamina A, iar tocolii din vitamina E. În grăsimea laptelui, concentrația lor depinde de accesul animalelor la furaje proaspete. Prin urmare, analiza nu urmărește doar prezența acestor substanțe, ci și raportul dintre ele, care permite diferențierea celor două sisteme de creștere.

Cercetătorii au analizat probe provenite de la 21 de exploatații cu creștere intensivă din Castilla y León și 26 de exploatații cu creștere extensivă din Țara Bascilor și Navarra. Rezultatele arată că pășunatul lasă o amprentă chimică specifică în produsele obținute din lapte de oaie.

Indicatorul VALC poate verifica originea produsului

Noul indicator se numește VALC, acronim pentru compușii lipidici cu activitate vitaminică. Cu ajutorul acestuia, cercetătorii au clasificat corect 91,4% dintre probele de lapte, în timp ce în cazul brânzei rata de identificare corectă a ajuns la 100%.

Metoda ar putea fi folosită pentru a susține certificările de calitate și denumirile de origine, dar și pentru a verifica dacă informațiile de pe etichetele produselor corespund realității.

Datele studiului

Exploatații analizate:

• 47, dintre care 21 cu creștere intensivă și 26 cu creștere extensivă.
• Precizie în cazul laptelui: 91,4%.
• Precizie în cazul brânzei: 100%.
• Compuși analizați: retinoizi și tocoli, asociați vitaminelor A și E.

Metoda mai trebuie testată

Cercetătorii atrag însă atenția că metoda nu este încă pregătită pentru o utilizare comercială generalizată. Rezultatul de 100% obținut în cazul brânzei este important, însă precizia de 91,4% în cazul laptelui arată că sunt necesare analize suplimentare, cu mai multe probe și în condiții diferite de producție.

Ideea este similară cu folosirea unor markeri chimici pentru verificarea originii altor produse alimentare. În cazul laptelui și brânzei de oaie, avantajul este că substanțele analizate reflectă în mod direct alimentația animalelor și accesul acestora la pășune.

Astfel, metoda VALC nu reprezintă deocamdată o garanție perfectă, ci o bază științifică prin care certificările existente ar putea deveni mai ușor de verificat.