O echipă de la Universitatea CEU San Pablo din Spania a identificat un mecanism molecular asociat cu deteriorarea funcțiilor cognitive provocată de o alimentație bogată în grăsimi. Descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii care să protejeze creierul, scrie okdiario.
Cercetătorii din grupurile de neurofarmacologie a dependențelor și tulburărilor degenerative (NEUROFAN), coordonat de profesorul Gonzalo Herradón, și de reglare a metabolismului (GESTOBES), condus de profesoara Mª del Pilar Ramos, din cadrul Facultății de Farmacie a Universității CEU San Pablo, au identificat un mecanism implicat în apariția modificărilor neurodegenerative și a deteriorării cognitive asociate consumului îndelungat de alimente bogate în grăsimi.
Studiul, publicat în revista Biomedicine & Pharmacotherapy, analizează efectele unei astfel de alimentații asupra diferitelor structuri și funcții ale creierului. Cercetătorii au identificat proteina pleiotrofină și receptorul acesteia drept factori implicați în procesul de deteriorare.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipa a studiat efectele unei diete bogate în grăsimi asupra comportamentului și creierului animalelor. Cercetătorii au analizat atât capacitățile cognitive, cât și diferiți parametri legați de structura și funcționarea creierului și de procesele de neuroinflamație asociate obezității.
Rezultatele au arătat că alimentația bogată în grăsimi provoacă modificări cognitive, însoțite de schimbări la nivelul mai multor componente ale țesutului cerebral.
„Rezultatele noastre au demonstrat că tulburările metabolice apărute în alte organe decât creierul ajung să declanșeze leziuni cerebrale care duc la neurodegenerare și demență”, a explicat profesorul Héctor Cañeque Rufo, unul dintre primii autori ai studiului.
Potrivit profesorului Gonzalo Herradón, rezultatele identifică mecanisme noi de reglare, esențiale pentru înțelegerea modificărilor cerebrale provocate de o dietă bogată în grăsimi. Acestea deschid perspective pentru dezvoltarea unor terapii care să protejeze funcțiile creierului la persoanele cu obezitate și alte tulburări metabolice.
Cercetarea a inclus și experimente prin care oamenii de știință au modificat activitatea mecanismului identificat, atât în sensul reducerii, cât și al intensificării acesteia. Pentru aceste etape au fost folosite tehnici genetice și farmacologice, în colaborare cu grupul PROLIGAR din cadrul Facultății de Farmacie a Universității CEU San Pablo.
„Combinarea celor două strategii ne-a permis să confirmăm că această cale joacă un rol esențial în protejarea creierului. În plus, am observat că modularea sa reduce neuroinflamația asociată obezității și previne deteriorarea cognitivă”, a declarat profesoara Teresa Fontán Baselga, una dintre primele autoare ale studiului.
Datele obținute susțin posibilitatea ca proteina identificată să devină o țintă pentru viitoare tratamente. Cercetătorii consideră că rezultatele pot contribui la dezvoltarea unor strategii terapeutice împotriva efectelor obezității asupra creierului.
Studiul a fost realizat în cadrul mai multor proiecte sprijinite de Ministerul Științei, Inovării și Universităților din Spania, Comunitatea Madrid și Fundația Universitară San Pablo CEU-Banco Santander.