Proiectul prin care Franco voia să construiască o bombă atomică: „Oamenii de știință spanioli erau convinși că o pot construi””

Războiul Rece s-a încheiat oficial în 1991, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, însă confruntarea dintre marile puteri nu a dispărut, consideră scriitorul și istoricul spaniol Juan Eslava Galán. În opinia sa, conflictul ideologic dintre Statele Unite și URSS s-a transformat într-o competiție comercială și economică, notează ABC.

„Este un conflict care nu a fost niciodată încheiat oficial. Dacă atunci era o confruntare ideologică între SUA și URSS, acum s-a transformat într-un război comercial. Țările continuă să fabrice arme pentru că industria armamentului este una dintre marile afaceri ale companiilor multinaționale, dar sunt convins că le vom folosi din ce în ce mai puțin”, afirmă autorul.

Câștigător al Premiului Planeta în 1987, Juan Eslava Galán și-a prezentat la Madrid, anul acesta, volumul, „Războiul Rece povestit pentru sceptici”, al 14-lea dintr-o colecție dedicată istoriei. Cartea urmărește confruntarea dintre americani și sovietici de după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, marcată de competiția economică, militară și spațială.

Planul lui Franco de a construi bomba atomică a Spaniei

Spania a avut propriul rol în istoria Războiului Rece. Potrivit lui Juan Eslava Galán, Francisco Franco a știut să profite de contextul internațional pentru a-și menține regimul la putere.

La Conferința de la Potsdam, Winston Churchill s-a opus înlăturării regimului Franco, așa cum dorea liderul sovietic Iosif Stalin. Poziția britanică era legată de interesele Marii Britanii în Peninsula Iberică și de neutralitatea Spaniei în cel de-Al Doilea Război Mondial.

În 1953, Franco a continuat politica de apropiere de Statele Unite. Dictatorul spaniol a acceptat ca americanii să folosească baze militare pe teritoriul Spaniei, în schimbul recunoașterii internaționale a regimului său. Acordurile au fost încheiate în timpul președinției lui Dwight Eisenhower.

În aceeași perioadă, Spania a luat în calcul construirea propriei bombe atomice. Proiectul a primit numele „Islero”, după taurul care l-a ucis pe celebrul toreador Manolete.

„Oamenii de știință spanioli erau convinși că o pot construi”, spune Eslava Galán. Proiectul a încetinit în timpul guvernării lui Adolfo Suárez și a fost abandonat când Felipe González era prim-ministru.

De ce ar putea SUA să aleagă Marocul în locul Spaniei

În opinia scriitorului, acordurile militare din 1953 au făcut ca Spania să rămână dependentă de Statele Unite.

„Suntem în continuare un satelit al americanilor”, afirmă acesta. Eslava Galán consideră însă că Spania nu ar fi prima alegere a Washingtonului în cazul unei confruntări cu Marocul.

El a descris relația dintre Statele Unite și Maroc ca pe una asemănătoare cu cea dintre o putere protectoare și un teritoriu aflat sub influența sa. Istoricul susține că este convins că Washingtonul s-ar poziționa de partea Marocului în cazul unui conflict legat de Ceuta.

Ca argument, acesta a amintit de Războiul de la Ifni, când Statele Unite l-au împiedicat pe Franco să folosească în conflict o parte din armamentul american pe care îl cumpărase. Regimul spaniol a fost nevoit să utilizeze echipamente achiziționate de la germani în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Statele Unite, în declin, asemenea Imperiului Roman

Mai mult, Juan Eslava Galán a comparat situația actuală a Statelor Unite cu declinul Imperiului Roman. El atrage atenția că Washingtonul atacă acum chiar sistemul internațional la a cărui construire a contribuit.

„Seamănă foarte mult cu declinul Imperiului Roman, doar că noi vom trăi acest proces în mai puțin de 50 de ani, nu în trei secole”, afirmă autorul.

În această privință, istoricul și scriitorul nu mai este la fel de optimist. Dacă în privința folosirii armelor crede că omenirea va deveni tot mai prudentă, evoluția Statelor Unite și schimbările din ordinea mondială îl fac mult mai rezervat.