Salariile din Spania cresc cu aproape 4% fără un acord între patronate și sindicate
Dialogul social la nivel național traversează o perioadă dificilă. În prima jumătate a anului, reprezentanții patronatelor și ai sindicatelor nu au reușit să înceapă negocierile pentru un nou acord salarial pe trei ani: Acordul pentru Ocuparea Forței de Muncă și Negocierea Colectivă (AENC). Cu tema concediilor medicale în centrul disputelor, pozițiile rămân îndepărtate, deși la nivel de sectoare și companii se continuă semnarea de noi contracte colective, scrie El Economista.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Muncii, în primele șase luni ale anului au fost semnate 311 contracte colective, care prevăd o creștere medie a salariilor de 3,9%. Creșterea, apropiată de 4%, depășește cu aproape 0,7 puncte procentuale rata inflației din iunie (3,2%).
Majoritatea acordurilor (225) au fost încheiate la nivel de companie, însă aici creșterile sunt mai moderate, de aproximativ 2,98%, sub nivelul inflației. În schimb, cele 83 de contracte colective sectoriale înregistrează majorări mai mari, de 3,92%, influențând media generală.
Statisticile includ și creșterile stabilite în anii anteriori, dar aplicate în 2026. Luând în calcul aceste majorări, creșterea medie este de 3,01%, ceea ce înseamnă că o parte dintre angajați ar putea pierde ușor din puterea de cumpărare, în funcție de evoluția inflației până la finalul anului.
Acest procent este apropiat de recomandările stabilite anterior de CEOE (Confederația Spaniolă a Organizațiilor Patronale), Cepyme (Confederația IMM-urilor), CCOO (Comisiones Obreras – una dintre cele mai mari confederații sindicale din Spania) și UGT (Unión General de Trabajadores – altă mare confederație sindicală) pentru anii 2024 și 2025, când s-a sugerat o creștere salarială de 3% anual.
În lipsa unui nou acord, negocierile actuale se bazează în principal pe estimările privind inflația. Unele contracte includ și clauze de revizuire, care permit majorări suplimentare dacă prețurile cresc mai mult decât se anticipa inițial.
Tensiuni sociale și posibile proteste
Cu toate acestea, creșterile actuale (3,87%) sunt mai mici decât cele din aceeași perioadă a anului 2025 (4,06%). Sindicatele avertizează că negocierile pentru contractele mai sensibile sau conflictuale sunt blocate, situație pe care o pun pe seama lipsei unui nou acord național.
În acest context, acestea amenință cu un „toamnă fierbinte”, cu proteste și mobilizări în sectoarele unde pierderea puterii de cumpărare este mai accentuată.
Divergențe între patronate și sindicate
Angajatorii vor să includă în negocieri problema creșterii concediilor medicale și impactul regularizării imigranților. În schimb, sindicatele CCOO și UGT se opun reducerii beneficiilor acordate angajaților în perioada de boală.
Blocajul dintre cele două părți întârzie semnarea unui nou acord general, iar negocierile salariale continuă fără o direcție comună clară.