Țările care vor scoate Spania din clubul marilor economii ale lumii
Economia Spaniei a atins recent un prag important. PIB ul a depășit două trilioane de dolari, ceea ce i a permis să reintre între cele mai mari 12 economii ale lumii. Spania a fost cândva a opta economie ca mărime la nivel global, în 2007, când bula de credit apărută după intrarea în zona euro a dus la creșterea (mai degrabă umflarea) PIB ului pe baza sectorului imobiliar. Acum, când Spania revine în top 12 economii, merită să ne întrebăm dacă aceasta va deveni noua normalitate sau doar un episod de scurtă durată, scrie El Economista.
Potrivit Goldman Sachs, deși în prezent Spania are puncte forte importante, economia va dispărea din partea superioară a clasamentului în următoarele decenii. Apariția unor economii mai „tinere”, aflate încă departe de frontiera tehnologică (ceea ce le permite să crească mai rapid), va împinge economia Spaniei în afara primelor poziții, probabil definitiv, cel puțin în această eră.
Proiecții construite din datele actuale
Aceste exerciții de tip prognoză sunt frecvente în rândul marilor bănci și caselor de analiză economică. Deși nimeni nu știe cu certitudine ce se va întâmpla în următoarele decenii, economiștii Goldman Sachs lucrează pe baza unor proiecții construite din datele actuale și tendințele care modelează economiile în prezent.
Dacă toate condițiile ar rămâne constante (ceea ce este foarte puțin probabil), aceste previziuni pentru 2050 și 2075 ar fi valide. Potrivit raportului Goldman Sachs, în 2050 Spania va ieși din topul celor mai mari 15 economii ale lumii, pe fondul ascensiunii unor țări precum Indonezia, Nigeria sau Egipt, care au încă o dinamică demografică puternică și un ritm de creștere economică relativ ridicat.
Deși poate părea surprinzător, și alte instituții de analiză au lansat prognoze similare. Economia Spaniei, deși crește într un ritm susținut pentru standardele europene (puțin peste 2%), nu ține pasul cu economiile emergente, unde PIB ul avansează între 4 și 6% anual. În acest context, think tank ul britanic Centre for Economics and Business Research (CEBR) a anticipat că Indonezia (cu 287 de milioane de locuitori și în creștere) va depăși Spania ca PIB mai devreme sau mai târziu, datorită expansiunii populației și investițiilor străine.
Pierderea influenței economice nu înseamnă scăderea calității vieții
Pe de altă parte, Capital Economics a publicat propriile proiecții, potrivit cărora Nigeria va depăși Spania înainte de 2050. Din nou, demografia dezavantajează Spania în fața Nigeriei, care are 242 de milioane de locuitori și o rată a fertilității de 5 copii per femeie, comparativ cu 1,11 în Spania. Deși aceste date și posibila ieșire a Spaniei din clasamentul marilor economii pot părea negative, nu înseamnă neapărat că nivelul de trai și prosperitatea vor scădea.
Pierderea influenței economice nu este întotdeauna asociată cu o scădere a calității vieții. PIB ul pe cap de locuitor al Spaniei poate continua să crească, diferența fiind că în țările care o vor depăși cresc atât PIB ul pe cap de locuitor, cât și populația, ceea ce amplifică PIB ul total.
PIB ul total depinde de trei piloni de bază: productivitatea, demografia și capacitatea pieței muncii de a integra populația în activitatea economică. Spania are dificultăți la toate aceste capitole. Demografia este una dintre cele mai nefavorabile din lume, cu o rată a fertilității foarte scăzută și o generație numeroasă de tip baby boom aflată aproape de pensionare. Acest lucru va duce la o reducere semnificativă a populației active în anii următori, afectând factorul muncă, unul dintre elementele esențiale ale producției.
Proiecțiile pentru 2075
În plus, proiecțiile pentru 2075 indică un scenariu similar pentru Spania, care nu mai apare în primele 15 economii ale lumii, acestea fiind singurele poziții publicate de Goldman Sachs. În schimb, Germania, Regatul Unit, Franța și, desigur, Statele Unite reușesc să rămână în top 15 pe întreaga perioadă analizată.
Pentru 2050, Goldman Sachs estimează că Statele Unite vor deveni a doua cea mai mare economie a lumii, fiind depășite de China. Până în 2075, analiștii prevăd o schimbare și mai mare, cu India pe locul doi, China pe primul loc și Statele Unite pe poziția a treia.
„În 2050, estimăm că cele mai mari cinci economii ale lumii vor fi China, Statele Unite, India, Indonezia și Germania (Indonezia înlocuind Brazilia și Rusia în rândul principalelor economii emergente în acest orizont). Considerăm că China va depăși Statele Unite ca cea mai mare economie a lumii în jurul anului 2035”, arată nota publicată de Goldman Sachs Research în luna iunie.
China, India și Statele Unite
„Dacă extindem orizontul până în 2075, cele mai mari trei economii ale lumii vor fi China, India și Statele Unite, India depășind ușor Statele Unite. Este interesant faptul că ritmul potențial de creștere al PIB ului Statelor Unite ar urma să fie semnificativ mai rapid decât cel al Chinei în acest interval, datorită perspectivelor demografice mai bune. Cu politici și instituții adecvate, estimăm că economiile emergente actuale vor reprezenta șapte dintre primele zece economii ale lumii în 2075”, susțin economiștii Goldman Sachs.
Experții băncii americane consideră că procesul de convergență între țările sărace și cele bogate, deși nu este uniform sau complet, este în desfășurare. „Observăm că această convergență economică a fost o caracteristică constantă a economiei globale încă din anii 1980. Principalii factori au fost marile națiuni asiatice: China (din anii 1980), precum și India, Indonezia și Bangladesh (începând cu anii 1990). Împreună, aceste patru țări reprezintă peste 40% din populația globală”, se arată în raport.
În rândul economiilor dezvoltate, Statele Unite au fost o excepție pozitivă. Deși au unul dintre cele mai ridicate PIB uri pe cap de locuitor, creșterea economică a continuat să depășească majoritatea celorlalte piețe dezvoltate, precum Europa sau Japonia.
Economiile emergente din Asia de Est au înregistrat o creștere rapidă a PIB ului pe cap de locuitor, nivelul mediu fiind de aproape 10 ori mai mare decât în 1980. Cu toate acestea, rămâne sub nivelul Statelor Unite și Europei Occidentale, ceea ce indică un potențial suplimentar de convergență.
Creșterea PIB ului pe cap de locuitor în Statele Unite din 1980 până în prezent a egalat sau depășit ritmul majorității celorlalte regiuni, cu excepția Asiei de Est, în ciuda unui nivel inițial mult mai ridicat. În schimb, creșterea în America Latină și Africa a fost dezamăgitoare, cu medii anuale de 0,9% și, respectiv, 0,8% din 1980.
Destrămarea Uniunii Sovietice și prăbușirea Blocului Estic au avut inițial un impact negativ puternic asupra PIB ului pe cap de locuitor în Europa de Est și Asia Centrală la începutul anilor 1990. Ulterior, aceste economii și au revenit.