Victor Camino, deputat din partea PSOE, partidul lui Pedro Sánchez, din Valencia, vorbește despre relația apropiată dintre Spania și România, construită în ultimii ani prin schimburi culturale și prin prezența comunității românești. El spune că, deși legăturile dintre cele două țări sunt solide, încă există uneori percepții simplificate despre români. În același timp, subliniază importanța implicării tinerilor în societate și nevoia ca aceștia să devină actori activi ai schimbării.
Reporter: Cum vedeți relația actuală dintre Spania și România?
Victor Camino: Eu cred că este o situație foarte interesantă la nivel cultural și social. Există un schimb de experiență foarte important. De exemplu, cu Institutul Cultural Român, care face o treabă grozavă aici, în Spania. Sau la nivelul migrației, ca urmare a implementării și integrării europene, care este fundamentală pentru a construi societăți mai largi, mai deschise, mai tolerante și mai corecte. Așa că eu văd o relație foarte bună și legături foarte strânse între țările noastre.
Reporter: Ce credeți că înțeleg greșit spaniolii sau insuficient despre români și România?
Victor Camino: Se întâmplă la fel ca în multe alte societăți și în felul în care privim, cu ochelarii din Spania, diferite țări și societăți, precum cea românească. În unele cazuri există tendința de a caricaturiza, adică de a reduce oamenii la o caricatură și de a rămâne doar la imaginea superficială a ceea ce aceste societăți manifestă la nivel cultural, social, la nivelul percepției publice asupra unor mentalități colective.
Dar realitatea este evidentă, iar societatea spaniolă știe perfect asta, pentru că există o relație foarte bună. Avem legături strânse între cele două țări și există o colaborare constantă. În ultimele două decenii a avut loc un schimb de experiență: pe de o parte, românii care au venit să muncească, să contribuie și să construiască în societatea spaniolă, dar, pe de altă parte, și aș vrea să menționez acest lucru, schimbul de experiență la nivel academic, al tinerilor studenți care au venit în România pentru studiile Erasmus. Acest lucru este foarte important pentru a cunoaște realitatea din România și pentru a înțelege această societate și problemele pe care le-am putea îmbunătăți împreună între cele două țări, contribuind astfel la binele comun al Uniunii Europene, al Europei și al lumii.
Reporter: Aș vrea să vă rog să facem un mic exercițiu. Mereu fac asta cu toți politicienii pe care îi intervievez. Vreau să vă întreb cum convingeți un tânăr, în doar 20 de secunde, că etapa tinereții nu este doar despre așteptare, ci și despre acțiune.
Victor Camino: Cred că este destul de clar. În 20 de secunde pot să spun că fiecare politică pe care nu o faci, fiecare acțiune pe care nu o faci, ți se face. De aceea cred că tineretul trebuie să treacă de la a fi spectator la a fi protagonist, să fie protagonistul schimbărilor și să poată crea lumi mai corecte, pentru că, dacă nu, altcineva o va face pentru noi. Mai ales tinerii care trec prin momente dificile. Tineretul care muncește trebuie să ia atitudine, trebuie să învețe să își asume cauze colective și să se implice pentru a avea un model de viață mai bun.
Reporter: Vorbind despre cele două țări, ce credeți că ar putea România învăța de la Spania și viceversa?
Victor Camino: Cred că este foarte clar și, de exemplu, vreau să fac referire acum la un scriitor și poet, un bun prieten. Se numește Miguel Gane, român, care se află în Spania pentru promovarea poeziilor și scrierilor lui, dar și în România. El m-a ajutat să înțeleg realitatea poporului român, a României, și mai ales să înțeleg cu ce provocări se confruntă ca societate.
El îmi povestea, din experiența lui, că România poate învăța de la Spania despre infrastructură, de exemplu despre gestionarea conexiunilor dintre orașe. Iar Spania cred că trebuie să învețe de la România exemple de conviețuire, de diversitate și de pluralitate. Să fim mai toleranți unii cu ceilalți, pentru că în asta constă administrarea unei societăți. Când faci politică, trebuie să știi că guvernezi pentru toți și toate și că trebuie să ții cont de toți acei oameni care vor să fie reprezentați. Prin urmare, nu poți elimina nicio minoritate și nu poți conduce fără să iei în considerare toate segmentele populației votante, care sunt extrem de importante când vine vorba de construirea parteneriatelor.
Reporter: La final, vreau să vă spun că, așa cum știți, Valencia găzduiește una dintre cele mai mari comunități de români din Spania. Ce mesaj ați transmite tuturor românilor care și-au construit un cămin în această regiune?
Victor Camino: I-aș încuraja, mai presus de toate, să apere modelele de societăți pluraliste. Trăim în Europa și în lume, în Spania și în Valencia, momente de regres, în care există forțe politice care vor doar să accepte prioritățile naționale. Astfel apar programele partidelor reacționare, care afectează, de exemplu, această comunitate românească foarte importantă pentru Valencia.
De aceea le-aș recomanda să acționeze. Și tinerilor, și migranților, și persoanelor care au naționalitate spaniolă pentru că locuiesc de mult timp aici și, deși poartă România în inimă, au naționalitatea Spaniei. Să acționeze în autoapărare pentru a evita ca guvernele reacționare să pună capăt pluralității și diversității, care reprezintă unul dintre cele mai frumoase lucruri care i se pot întâmpla ținutului Valenciei și, mai ales, orașului meu, Valencia.
Reporter: Înainte de a încheia, vreau să vă spun că în curând se va lansa Mediafax.es. Ce mesaj aveți pentru noi?
Victor Camino: Cred că faceți o treabă grozavă. Vreau să felicit Mediafax. Cred că este o șansă și o fereastră pentru a conecta cele două țări, ambele societăți, ceea ce este foarte important.
Vreau să vă felicit din nou, să vă urez succes și, de asemenea, mă pun la dispoziția voastră pentru orice aveți nevoie, mai ales pentru a ne ajuta să înțelegem și să construim societățile noastre, pentru a contribui la un ecosistem informațional mai dezvoltat, ca să aflăm ce se întâmplă și să avem astfel de ferestre, cum este Mediafax, și voi, jurnaliștii care lucrați aici cu pasiune și plăcere, ceea ce este cel mai important lucru în jurnalism.