Coridorul secret prin care papii fugeau din Vatican. Povestea Passetto di Borgo, pasajul care a salvat un papă în timpul asediului Romei

Un pasaj fortificat, ascuns la vedere

La prima vedere, Passetto di Borgo pare doar o porțiune a vechilor ziduri care delimitează cartierul Borgo, între Vatican și Castel Sant’Angelo. În realitate, construcția ascunde un culoar de trecere ridicat deasupra nivelului străzii, conceput pentru a permite deplasarea rapidă și protejată între reședința papală și una dintre cele mai puternice fortărețe ale Romei.

Romanii îl numeau și er Corridore, adică „coridorul”. Traseul pornește din zona Palatului Apostolic, trece pe lângă Via dei Corridori și Borgo Sant’Angelo și ajunge la fortăreața de pe malul Tibrului.

Poziția sa era strategică. În cazul unei revolte, al unei invazii sau al unui atac asupra reședinței pontificale, papa putea părăsi Vaticanul fără să fie nevoit să traverseze străzile expuse ale orașului.

Cum a apărut Passetto di Borgo și cine l-a construit?

Primele fortificații din zonă sunt asociate cu secolul al VI-lea, când regele ostrogot Totila a folosit regiunea din apropierea fostului Mausoleu al lui Hadrian în scopuri militare.

În secolul al IX-lea, papa Leon al IV-lea a dispus construirea unor ziduri defensive pentru protejarea Bazilicii Sfântul Petru și a așezărilor din jur. Lucrările au fost motivate inclusiv de amenințarea atacurilor sarazine asupra Romei.

Un moment decisiv a venit în 1277, în timpul pontificatului lui Nicolae al III-lea. Potrivit documentației oficiale a muzeelor naționale din Roma, atunci a fost realizată legătura dintre traseul fortificat și Castel Sant’Angelo, pentru a le oferi pontifilor o cale sigură de refugiu.

Istoricii nu sunt însă unanim de acord asupra etapelor exacte de construire a coridorului în forma sa actuală. Acesta a fost modificat de mai mulți papi, iar în timpul lui Alexandru al VI-lea Borgia, la sfârșitul secolului al XV-lea, a fost amenajat și un nivel acoperit, care a consolidat caracterul protejat al pasajului.

1494: papa Alexandru al VI-lea se refugiază în fața armatei franceze

Una dintre primele utilizări celebre ale Passetto di Borgo este legată de papa Alexandru al VI-lea, membru al influentei familii Borgia.

În 1494, regele Carol al VIII-lea al Franței a pornit o campanie militară în Peninsula Italică, urmărind în special revendicarea Regatului Neapolelui. Înaintarea armatei franceze a provocat o criză politică majoră în Italia și a pus presiune asupra autorității pontificale.

În contextul amenințării reprezentate de trupele franceze, Alexandru al VI-lea a folosit coridorul pentru a ajunge la Castel Sant’Angelo, potrivit prezentării istorice publicate de portalul oficial de turism al Romei.

Fortăreața îi oferea o protecție pe care Palatul Apostolic nu o putea garanta în aceleași condiții. Castel Sant’Angelo dispunea de ziduri masive și de o poziție defensivă privilegiată, pe malul Tibrului.

1527: fuga papei Clement al VII-lea în timpul devastării Romei

Cel mai cunoscut episod din istoria pasajului s-a petrecut la 6 mai 1527, în timpul evenimentului rămas în istorie drept Sacco di Roma, sau Jefuirea Romei.

Orașul a fost atacat de trupele imperiale ale lui Carol Quintul, în componența cărora se aflau și numeroși mercenari germani, cunoscuți drept lanzichenecchi. Armata a pătruns în Roma și a declanșat zile de violențe, jafuri și distrugeri.

În timpul atacului, papa Clement al VII-lea, provenit din familia Medici, a reușit să părăsească zona Vaticanului prin Passetto di Borgo și să se refugieze în Castel Sant’Angelo.

În aceeași zi, numeroși membri ai Gărzii Elvețiene au murit apărându-l pe pontif în apropierea Bazilicii Sfântul Petru. Rezistența lor a devenit unul dintre cele mai cunoscute episoade din istoria instituției.

Refugiul în fortăreață i-a salvat viața papei, dar nu a pus capăt pericolului. Clement al VII-lea a rămas blocat în Castel Sant’Angelo în timpul asediului și a fost obligat să accepte condiții dure de capitulare.

La sfârșitul anului 1527, pontiful a reușit să părăsească Roma și să ajungă la Orvieto. Potrivit documentației muzeului Castel Sant’Angelo, el a revenit în capitală în octombrie 1528.

Castel Sant’Angelo, de la mormânt imperial la refugiu papal

Destinația coridorului are o istorie aproape la fel de spectaculoasă ca pasajul însuși.

Castel Sant’Angelo a fost construit inițial în secolul al II-lea d.Hr., ca mausoleu al împăratului Hadrian și al familiei sale.

În secolele următoare, edificiul a fost integrat în sistemul defensiv al Romei și transformat treptat într-o fortăreață. Mai târziu, a devenit reședință papală, refugiu militar și închisoare.

Legătura directă cu Vaticanul i-a sporit importanța. Pentru papi, castelul reprezenta nu doar un loc de retragere, ci și un centru de rezistență în situațiile în care puterea pontificală era amenințată.

Astăzi, Castel Sant’Angelo este un muzeu național al Italiei, unde vizitatorii pot descoperi încăperile fortificate, apartamentele papale, colecțiile istorice și terasele cu vedere asupra Romei.

Se poate vizita Passetto di Borgo? Ce trebuie să știe turiștii

După lucrări de restaurare și consolidare, Passetto di Borgo a fost redeschis publicului la 23 decembrie 2024, printr-un program permanent de vizite organizate.

Traseul permite explorarea pasajului istoric dintre zona Vaticanului și bastionul San Marco din Castel Sant’Angelo, în condițiile stabilite de administrația muzeului.

Potrivit informațiilor oficiale publicate de Ministerul Culturii din Italia, sunt prevăzute mai multe tipuri de vizite:

• Vizite de zi: vinerea, sâmbăta și duminica, în intervalul 09:00–13:00, cu excepția primei duminici din lună.
• Vizite de seară: sâmbăta, în intervalul 19:00–23:00, incluzând și anumite spații ale fortăreței.
• Vizite cu acces facilitat: în a doua și a patra duminică a lunii, la orele 10:45 și 12:15, pentru persoane care nu pot sau nu doresc să utilizeze scările. Acest traseu nu include accesul în Castel Sant’Angelo.

Prima duminică a fiecărei luni nu este inclusă în programul de vizitare a pasajului.

Biletele și rezervările sunt gestionate prin platforma oficială Musei Italiani și aplicația cu același nume. Programul și disponibilitatea locurilor trebuie verificate înaintea vizitei, deoarece pot apărea modificări.

Pentru românii care locuiesc în Italia sau vizitează Roma, Passetto di Borgo oferă ocazia de a descoperi o parte a istoriei Vaticanului care nu este inclusă în traseele turistice obișnuite.

Dincolo de aspectul său arhitectural, coridorul amintește că, timp de secole, Roma nu a fost doar centrul spiritual al catolicismului, ci și un oraș disputat militar, în care până și conducătorii Bisericii aveau nevoie de o cale de evacuare.

Poate te interesează și: Poveglia, insula de lângă Veneția numită „cea mai bântuită din lume”. Ce spun documentele