De ce pleacă românii din Italia, după 20 de ani în care au cules roșiile și strugurii italienilor

Palmele unui român sunt umflate, roșii și jupuite, după zece ani de cules struguri la Cerignola, în Puglia. Bărbatul de 35 de ani din județul Bacău a lucrat în Italia numai în agricultură și are acum o hernie cervicală. Strada pe care stă, cândva plină de conaționali, s-a golit: românii pleacă din Italia, iar cei rămași au familie și contract pe perioadă nedeterminată, arată IrpiMedia.

„Cu 50 de euro umpleam două sacoșe”

Primul motiv al plecărilor e scumpirea vieții. „Acum câțiva ani mergeam la supermarket cu 50 de euro și umpleam două sacoșe mari. Azi nu le mai pot umple cu 50 de euro. Mergem din rău în mai rău”, spune bărbatul.

„Taci și mănâncă”. Topul cu mâncăruri românești care îi face pe turiști să se certe

Trenul care te duce din Italia direct în mijlocul târgurilor de Crăciun de la Paris. Orar și prețuri

La asta se adaugă salariile mici, plătite adesea la negru, condițiile proaste de muncă și abuzurile adunate în ani de zile.

Plecările se văd și în cifre. În 2025, în registrele de populație din Italia s-au înscris 16.935 de români veniți din România, față de 24.061 în 2023, o scădere de 29,6%. În aceeași perioadă, sosirile din Maroc au crescut de la 21.223 la 36.425. Românii rămân totuși cea mai mare comunitate de străini din Italia, cu peste un milion de rezidenți, adică 19,6% din total.

„Ne verificau mâinile”

Un alt bărbat s-a întors în România în ianuarie 2018, după 18 ani în Italia. „În 2000, românii nu prea aveau unde să meargă. Nu eram în Uniunea Europeană, eram clandestini. Carabinierii ne controlau și se uitau mai întâi la mâinile noastre: dacă nu aveam răni, însemna că furam”, povestește el.

Mulți meseriași au descoperit că pot câștiga mai bine în alte țări. Unii s-au întors în România, unde câștigă mai mult decât în Italia, alții au plecat în Germania și mulți în Anglia.

Până la 16 ore pe zi

Avocata Camelia Cutolo, stabilită în Italia de 17 ani, se ocupă în fiecare an de până la 40 de cazuri de dreptul muncii, multe cu români. Potrivit legii, un muncitor agricol poate lucra doar șase ore și jumătate pe zi. „Dar oamenii lucrează între 8 și 16 ore pe zi”, spune ea.

O femeie din județul Iași a plivit ceapă împreună cu soțul ei la o fermă din Foggia, pentru 2,5 euro pe oră. Patronul le-a luat actele și dormeau într-un garaj, cu alți trei români. După o lună au cerut salariul. Atunci italienii i-au dus noaptea într-un câmp pustiu și i-au lăsat acolo. Dimineața, carabinierii i-au găsit tremurând în iarbă. Abia după intervenția poliției, patronii au acceptat să-i plătească.

Cine le ia locul

Pentru a acoperi golul lăsat de români, fermierii din zona Cerignola apelează la muncitori africani. Mulți dintre ei au venit pe mare, nu au acte și locuiesc în barăci. Lângă Borgo Mezzanone, pe locul unui fost aeroport, trăiesc aproximativ 1.500 de oameni, cei mai mulți tineri din Senegal, Mali și Gambia.

Schimbarea se vede în toată agricultura italiană. Numărul muncitorilor agricoli din afara UE angajați pe perioadă determinată a crescut cu aproape 41% între 2019 și 2025, în timp ce al italienilor a scăzut cu 15,7%. Muncitorii din țări din afara UE sunt acum 79,3% dintre cei născuți în străinătate care lucrează în agricultură.