Scenariul aparține Fundației Cima și a fost prezentat la Festivalul Apei organizat de Utilitalia, potrivit Il Fatto Quotidiano.
Scăderea de 50% ar afecta mai ales altitudinile cuprinse între 1.500 și 2.000 de metri. De aici provine cea mai mare parte a apei din topirea de primăvară. Tot atunci începe și sezonul de irigații în văi. Apeninii ar suferi cele mai mari pierderi, fiind mai vulnerabili și mai joși decât Alpii.
Partea cea mai îngrijorătoare este că înjumătățirea s-ar produce chiar dacă Acordul de la Paris ar fi respectat. Verile din 2022 și 2026 au adus deja topiri glaciare de trei-patru ori mai mari decât într-un an obișnuit.
Raportul amintește crizele de apă din nordul Italiei din 2022, 2023 și 2026. Atunci au existat restricții de consum pentru populație și lipsă de apă pentru irigații. Apa sărată a înaintat în albiile râurilor. Au apărut și tensiuni privind împărțirea apei între agricultură, industrie, populație și ecosisteme.
Potrivit autorilor, astfel de situații ar deveni tot mai frecvente și mai intense. Cauza ar fi și reducerea treptată a rezervelor din ghețari și zăpadă, un patrimoniu de apă neregenerabil.
Președintele Fundației Cima, Luca Ferraris, a explicat că nu ajunge să știi cum se va schimba clima. Important este să înțelegi ce înseamnă schimbarea pentru apa disponibilă efectiv. IT-WATER integrează scenariile climatice în ciclul apei, pentru ca administratorii să poată planifica și decide.
Directoarea generală a Utilitalia, Annamaria Barrile, a subliniat că operatorii au nevoie de o bază de date amplă și fiabilă. Potrivit ei, previziunile pe termen lung sunt esențiale pentru planificarea intervențiilor și a investițiilor.