"Anti-Turnul Babel": Parlamentul European îşi apără multilingvismul

Parlamentul European lucrează în 24 de limbi - caz unic în lume pentru o instituţie -, graţie miilor de interpreţi şi de traducători ai săi şi a decis să îşi apere acest multilingvism costisitor în faţa criticilor aduse de partizanii unei folosiri masive a limbii engleze.

212 afișări
Imaginea articolului "Anti-Turnul Babel": Parlamentul European îşi apără multilingvismul

"Anti-Turnul Babel": Parlamentul European îşi apără multilingvismul (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"Noi suntem anti-Turnul Babel, pentru că scopul nostru este tocmai acela de a face ca toţi oamenii să se înţeleagă între ei", spre deosebire de povestea biblică în care zgomotul asurzitor al limbilor străine a întrerupt construcţia celebrului turn, a declarat Olga Cosmidou, directoarea serviciului de interpretare şi traduceri.

În şedinţă plenară, ca la toate reuniunile sale, fiecare deputat european este liber să se exprime, să îşi asculte colegii şi să consulte documente de lucru în limba sa maternă, indiferent dacă aceasta este slovenă, malteză, irlandeză.

Această libertate răspunde unui imperativ democratic, spune Olga Cosmidou. "Nu putem să impunem candidaţilor la un scaun de eurodeputat să stăpânească o limbă străină", a argumentat această funcţionară poliglotă.

În fiecare an, peste 2.000 de interpreţi iau loc în cabinele translatorilor pentru a traduce în timp real din slovenă în italiană, din portugheză în daneză sau din franceză în poloneză, pentru a cita doar trei dintre cele 552 de combinaţii posibile între cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene.

Olga Cosmidou consideră că erorile de traducere sunt "neglijabile din punct de vedere statistic". Din timp în timp, "ni se întâmplă să devenim un fel de alibi: oratorul care regretă că a utilizat o formulare sau alta pretinde că vorbele sale au fost traduse eronat", spune ea.

În scris, 675 de persoane sunt însărcinate cu traducerea, în fiecare an, a aproape 200.000 de proiecte de rapoarte, rezoluţii şi alte amendamente. Recrutarea într-un număr suficient de experţi în lingvistică nu este o sarcină uşoară, mai ales în cazul limbilor de mică circulaţie.

Pentru politicienii vizaţi, subiectul este foarte important. În februarie, eurodeputata Ruza Tomasic a regretat faptul că dezbaterile şi documentele europene nu sunt nici acum traduse integral în limba ei maternă, croată, la aproape un an de la aderarea ţării sale la Uniunea Europeană.

"Este responsabilitatea statelor membre să ne furnizeze interpreţi, să îi formeze, iar pentru acest lucru este nevoie de mai mulţi ani. Anumite state nu sunt destul de conştiente de această obligaţie", a explicat şeful serviciului de interpretare şi traduceri din cadrul PE.

În orice caz, este imposibil să se găsească un interpret capabil să traducă 23 de limbi în limba sa maternă. Adeseori trebuie să se treacă, deci, printr-o limbă de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană, spaniolă şi italiană).

Toate aceste lucruri presupun o organizare extrem de complexă. În cea mai mare parte a timpului, eurodeputaţii nu sunt conştienţi de aceste dificultăţi, cu excepţia cazului în care dispozitivul de ascultare a traducerii în cască se defectează. Astfel, în ianuarie, niciun parlamentar european nu a putut să înţeleagă discursul preşedintei lituaniene Dalia Grybauskaitė, care, deşi vorbeşte perfect limba engleză, într-o conferinţă de presă organizată la Strasbourg a răspuns în lituaniană la o întrebare ce i-a fost pusă de un compatriot. Niciun traducător de limbă lituaniană nu fusese invitat la acea conferinţă.

"Dacă invitaţii mei nu pot să se exprime în propria lor limbă, este inacceptabil!", a declarat, atunci, preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz.

Însă multilingvismul are un cost: de ordinul a 280 de milioane de euro pe an pentru PE şi de peste 1 miliard de euro pentru ansamblul instituţiilor UE. "Adică 2,3 euro pe cetăţean pe an", a calculat Olga Cosmidou, care consideră că, fără acest birou de traduceri din cadrul PE, "Europa ar fi mai îndepărtată de cetăţenii săi".

Multilingvismul este "adeseori atacat, de o manieră nedreaptă şi extrem de populistă", spune funcţionara de origine greacă. "Nu prin suprimarea limbilor se vor apropia cetăţenii Uniunii Europene", a adăugat ea.

Invocând motive de ordin economic, anumiţi eurodeputaţi (britanici, dar şi polonezi, irlandezi şi scandinavi) ar dori să impună "domnia" limbii engleze. Totuşi, atunci când nu este vorba de limba lor maternă, aceşti europarlamentari "nu vorbesc întotdeauna prea bine limba engleză", afirmă o sursă parlamentară.

La sfârşitul lunii februarie, preşedintele ceh Milos Zeman a ales să se exprime în engleză în faţa Parlamentului European: "Fac asta pentru a reduce costurile de traducere", a declarat el, cu ironie. Iniţiativa lui a fost însă inutilă, întrucât, în acea zi, interpreţii şi traducătorii cehi au lucrat în ritm obişnuit.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici